Reuniunea informală a miniștrilor europeni de externe programată la sfârșitul lunii august se va desfășura astfel la Bruxelles în loc de Budapesta, pentru că "trebuie să transmitem un semnal, chiar dacă este doar un semnal simbolic" împotriva acțiunii lui Orban, a declarat Borrell după o întâlnire a miniștrilor europeni de externe la Bruxelles, relatează sursa citată.

El a adăugat că majoritatea miniștrilor participanți la această întâlnire au protestat la adresa Ungariei și doresc să-i impună acesteia consecințe "simbolice" după ce Orban a vizitat Moscova fără asentimentul aliaților europeni.

Viktor Orban a efectuat la începutul lunii iulie o vizită la Kiev, unde s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Dar trei zile mai târziu premierul ungar a vizitat de asemenea Moscova, unde a avut o întrevedere cu președintele rus Vladimir Putin, apoi a mers la Beijing, demers condamnat de unii lideri europeni, care consideră că Orban nu ar fi trebuit să acționeze astfel fără un mandat din partea UE, având în vedere că Ungaria deține președinția Consiliului UE, în timp ce el afirmă că demersul său a fost unul propriu și nu angajează cu nimic blocul comunitar.

"Călătoriile de ego din ultimele zile" efectuate de Orban au provocat multă iritare, a declarat luni șefa diplomației germane Annalena Baerbock, la sosirea la reuniunea de la Bruxelles a miniștrilor europeni de externe. Însă ea a evitat să spună dacă sprijină ideea de boicotare a reuniunilor președinției ungare a Consiliului UE, afirmând că îi revine șefului diplomației europene Josep Borrell să decidă, întrucât el organizează întâlnirile miniștrilor europeni de externe.

Ideea boicotului privește în acest caz reuniunile informale ale miniștrilor europeni de externe, cunoscute sub numele de reuniuni "Gymnich". O astfel de întâlnire este programată pentru sfârșitul lunii august la Budapesta, dar Borrell a stabilit ca în acea perioadă să convoace în paralel o reuniune la Bruxelles.

În timp ce Annalena Baerbock nu s-a pronunțat asupra acestui plan în declarația dată la sosire, alți miniștri europeni au dat de înțeles în acel moment că nu-l agreează. Miniștrii se vor vedea implicați într-un joc "de-a șoarecele și pisica" cu Budapesta, căutând motive să nu participe la întâlnirea din capitala ungară, a remarcat ministrul luxemburghez de externe Xavier Bettel.

"Nici Spania nu este favorabilă unui boicot", a declarat la rândul său ministrul spaniol de externe, José Manuel Albares. "Nu poate exista boicot în interiorul UE", a subliniat acesta.

De partea sa, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto a descris drept "infantilă" intenția lui Borrell de a organiza la Bruxelles o reuniune ministerială odată cu cea programată la Budapesta și a denunțat un "atac isteric și coordonat" împotriva "misiunii de pace" a premierului Orban. Dacă reuniunea din august va fi la Bruxelles, atunci "nu se întâmplă nimic", a spus ministrul Szijjarto, precizând că în acest caz el va fi prezent la reuniunea de la Bruxelles.

Ursula von der Leyen este cea care a cerut boicotarea reuniunilor președinției ungare a Consiliului UE și a anulat, pentru prima dată în istoria UE, vizita pe care Comisia Europeană o efectuează în mod tradițional la începutul președinției semestriale a Consiliului UE în țara care a preluat această președinție. Executivul comunitar a anunțat săptămâna trecută că, în urma deplasărilor "fără mandat" ale lui Orban la Moscova și Beijing, comisarii europeni nu vor participa la reuniunile informale găzduite de președinția ungară a Consiliului UE.

Totuși, până în prezent numai șapte dintre statele membre ale UE, respectiv Danemarca, Finlanda, Lituania, Letonia, Estonia, Polonia și Suedia au anunțat că nu-și vor trimite miniștrii la reuniunile ministeriale informale ce se vor desfășura la Budapesta.

După vizitele efectuate la Kiev, Moscova și Beijing, premierul ungar Viktor Orban le-a trimis liderilor europeni o scrisoare cu concluziile sale referitoare la războiul din Ucraina.

El menționează în text că actualul președinte democrat al SUA, Joe Biden, "nu este capabil să schimbe actuala politică pro-război a SUA", dar republicanul Donald Trump (cu care s-a întâlnit de asemenea) este pregătit să acționeze "imediat" ca mediator în negocieri de pace între Rusia și Ucraina dacă va câștiga alegerile prezidențiale din noiembrie.

Orban critică în scrisoare abordarea UE, despre care a estimat că este lipsită de o strategie independentă și suverană și că "a copiat în numele unității transatlantice politica pro-război a SUA". "Propun să discutăm dacă continuarea acestei politici este rațională în viitor", mai notează Orban, care sugerează de asemenea "redeschiderea canalelor de comunicare directă cu Rusia" concomitent cu menținerea contactelor la nivel înalt cu Kievul și cu desfășurarea unor discuții cu China "asupra modalităților unei viitoare conferințe de pace".

Dar această abordare a premierului ungar vine în contradicție cu concluziile ultimului summit al UE din 27 iunie, când liderii europeni și-au reconfirmat angajamentul neclintit de a oferi Ucrainei sprijin politic, financiar, economic, umanitar, militar și diplomatic în continuare și "atât timp cât este nevoie și cât de intens este necesar".