Media 2020 este un loc de întâlnire pentru reprezentanții radioului și televiziunii dar și ai altor difuzori de media din Europa și zona Asia – Pacific, care vor învăța unii de la alți și vor împărtăși din experiența lor. Ediția 2017 este organizată în strânsă legătură cu conferința 2017 a Public Broadcasting International, ce va avea loc în zilele de 12 și 13 septembrie, de asemenea în co-organizarea Radio România la Cazinoul din Sinaia.

Asia-Pacific Broadcasting Union a fost înființată la 1 iulie 1964, ca urmare a deciziilor luate în cadrul a cinci conferințe ale radiodifuzorilor din regiunea Asia-Pacific,  desfășurate între anii 1957 – 1963, la inițiativa Japan Broadcasting Corporation.

ABU a luat ființă ca asociație profesională non-guvernamentală și non-profit, menită să promoveze interesele colective ale televiziunilor și radiodifuziunilor și să încurajeze cooperarea regională și internațională între radiodifuzori. ABU are prevăzută, în schimb, în statutul organizației, interdicția de a aborda scopuri politice sau comerciale.

Printre obiectivele organizației se mai află promovarea eticii profesionale și a standardelor în domeniu în rândul membrilor precum și respectarea, de către aceștia, a reglementărilor internaționale cu referire la toate aspectele ce țin de domeniul de activitate al acestora.

Dacă în ianuarie 1993, ABU număra doar 85 de membri, astăzi organizația are peste 265 de membri din aproape 70 de țări, incluzând entități din Turcia în Samoa de Vest și din Rusia în Noua Zeelandă în sud, provenind de la posturile publice și private din Asia, Pacific, Europa, America de Nord și Orientul Mijlociu, oferind o platformă cu o audiență potențială care poate depăși 3,5 miliarde de ascultători, într-o regiune atât de diversă cum este Asia-Pacific.

Membri cu drepturi depline ai ABU sunt radiodifuzori naționali ce emit „free-to-air”, în regiunea Asia – Pacific, iar membri asociați pot fi radiodifuzori locali, sau care funcționează prin subscripție ori alți radiodifuzori naționali din alte zone ale lumii, precum și organizații care au un obiect de activitate conectat la fenomenul radio-tv.

În principiu fiecare țară poate avea doi membri cu drepturi depline ai organizației, alte entități suplimentare care doresc să adere la organizație devenind membri adiționali.

Admiterea în organizație pentru membri, membri adiționali și membri asociați se realizează pe baza votului majorității simple a membrilor ABU, iar admiterea membrilor afiliați și a celor instituționali se realizează prin votul majorității simple a membrilor Consiliului de Administrație.

Cei mai mulți membri asociați sunt companii din Europa, Africa și America de Nord, multe cu operațiuni comerciale în Asia, dar și posturi pay-TV și operatori de cablu din Regiunea Asia-Pacific, producători de servicii și echipamente de trasmisie prin satelit, operatori telecom, companii de producție media, vânzători de echipamente ori organisme de reglementare în domeniu.

ABU are la acest moment 57 de membri cu drepturi depline, 60 de membri adiționali, 47 de membri asociați, 8 membri instituționali și 95 de membri afiliați.

ABU colaborează strâns cu uniuni regionale ale radiodifuzorilor, în probleme ce țin de interesul comun, dar și cu alte organizații internaționale, pe tema schimbului de informații în domeniul celor mai noi descoperiri din sectorul media, pentru a contribui la dezvoltarea abilităților membrilor săi în domeniu și pentru a promova armonizarea tehnică și respectarea standardelor în regiune.

Alături de colaborarea cu radiodifuzori de pe celelalte continente, ABU se bucură de cooperarea cu numeroși membri importanți din Europa, cum sunt BBC, DW, CFI, ZDF și RAI, tocmai proveniența din țări cu condiții economice, sociale, culturale și politice diferite, ducând la diversitate, apreciată nu ca o amenințare, ci drept o bogăție importantă.

Membrii ABU au asigurat accesul la platforma digitală Asia-Pacific a Uniunii, dezvoltată și susținută de postul public KBS – Rețeaua sud-coreeană de radio și televiziune  – ca modalitate practică de a colabora direct cu ascultătorii, agențiile de publicitate și partenerii din întreaga lume.

Principala sursă de finanțare a ABU o constituie sumele provenite din abonamentele anuale ale membrilor săi, al căror cuantum este stabilit de Adunarea Generală a organizației, în funcție de cifra de afaceri a entității și de tipul calității de membru al organizației. Spre exemplu, pentru un membru cu drepturi depline cea mai mică taxă anuală este de  420 USD, iar cea mai mare – pentru companii cu o cifră de afaceri de peste 500 miloane USD – este de 54.600 USD anual. Pentru un membru asociat, cea mai mică taxă – stabilită pe aceleași criterii – este de 420 USD iar cea mai mare este de 8400 USD.

Alte fonduri la dispoziția ABU sunt plăți pentru activități speciale și servicii realizate de organizație, sponsorizări și donații, ori fonduri provenite din vânzarea publicațiilor.

Din punct de vedere organizatoric, ABU are un președinte ales și trei vicepreședinți, cu mandate de trei ani, iar sediul Secretariatului ABU, aflat la Kuala Lumpur, în Malayesia, este condus de un Secretar General, desemnat de Adunarea Generală și numără peste 30 de angajați, dintre care mai mult de o treime sunt specialiști care provin din rândul membrilor ABU.

De asemenea, ABU are și un Consiliu de Administrație format din 14 membri, aleși pentru mandate de câte trei ani.

Organizația are în portofoliu o largă gamă de activități, începând cu Adunarea Generală anuală ordinară (există și eventuale Adunări generale extraordinare), eveniment care se desfășoară pe parcursul unei săptămâni și la care participă mai mult 600 de mangeri media din întreaga lume, ocazie cu care se organizează, în paralel, seminarii și expoziții.

Organizația audiovizualului din Asia-Pacific intermediază schimburi de știri zilnice prin intermediul platformei Asiavision – lansată în anul 1984, coproducții și schimburi de programe, servicii de consultanță managerială – tehnică, în domeniul programelor, sau în domeniul reglementărilor -, dar și planificare și coordonare în domeniul frecvențelor internaționale.

De asemenea, alte activități sunt forumul Radio Asia, care atrage mai mult de 500 de participanți, Simpozionul Audiovizualului Digital,  eveniment internațional cu mai mult de 700 de participanți și peste 100 de expozanți de tehnologie avansată, Festivalul Radio de Muzică al ABU și Festivalul Musical TV, adevărate platforme pentru tinere talente necunoscute, Premiile pentru Drepturile Copilului, Premiile lunare Asiavision precum și Premiile anuale ale ABU pentru programe de radio și televiziune.

ABU negociază drepturi de preluare a unor evenimente sportive majore și asigură acoperirea lor în regiune, dar oferă și alte servicii de asistență și reprezentare pentru membrii săi, prin intermediul preluării gratuite de conținut media pentru țările în curs de dezvoltare, seminarii, workshopuri, sau cursuri de perfecționare. De asemenea, ABU păstrează informația în domeniu actualizată prin intermediul website-ului dar și al cărților și publicațiilor, cum sunt ABU News sau ABU Technical Review.

Un rol aparte în activitățile realizate de ABU îl reprezintă înființarea, în anul 1977, a The Asia-Pacific Institute for Broadcasting Development (AIBD), sub auspiciile UNESCO, o organizație interguvernamentală regională unică, care se adresează țărilor membre ale Comisiei Economice și Sociale a ONU pentru Asia și Pacific (UN-ESCAP), în domeniul dezvoltării industriei media electronice.

Institutul are ca principal obiectiv mobilizarea resurselor intelectuale și tehnologice ale organizațiilor audiovizuale naționale din țările membre dar și ale organismelor regionale sau internaționale din domeniu, pentru a furniza, printre altele, facilități avansate de formare profesională pentru personalul din audiovizual provenind din țări membre ale ABU.

În aprilie 2013, Radio România a devenit membru al ABU, iar la 1 iulie, în același an, la sediul radioului public a avut loc o întâlnire de lucru a dr. Javad Mottaghi, Secretar General al Uniunii Audiovizualului Asia – Pacific (ABU) cu Ovidiu Miculescu, Președinte Director General al SRR și cu reprezentanți ai conducerii Societății Române de Radiodifuziune, întâlnire care veanea ca urmare a recentei afilieri a Radio România la această prestigioasă organizație.

La 28 – 29 octombrie 2013, Radio România a fost prezentă pentru prima dată, după aderarea la organizație, la cel de-a 50-a Adunare Generală a Asia – Pacific Broadcasting Union (ABU), care a avut loc la Hanoi, în Vietnam.

În perioada 8 – 10 septembrie, Președintele Director General al Radio România, Ovidiu Miculescu, a reprezentat Radio România la Kuala Lumpur (capitala Malaeziei) la un summit dedicat mediei pentru copii – World Summit on Media for Children, organizat de Uniunea Audiovizualului din Asia-Pacific (Asia-Pacific Broadcasting Union). Cu acest prilej, Orchestra Națională Radio, dirijată de Tiberiu Soare a susținut, pe 9 și 10 septembrie, două concerte în sala Filarmonicii din Kuala Lumpur, găzduită de legendarele turnuri Petronas. Primul concert a fost dedicat participanților la summit, iar cel de-al doilea publicului larg.

Președintele Radio România, Ovidiu Miculescu declara, în legătură cu participarea României la acest summit: „Vom fi acolo pentru a construi o punte nouă, importantă și subtilă între cultura noastră venită din Europa și surprinzătoarea Asie. Atunci când voci atât de diferite vorbesc cu atâta dragoste, generozitate și talent aceeași limbă – muzica, putem afirma că există încă speranță pentru o lume mai bună”.

La 2 iunie 2015, Radio România a continuat proiectele de relații culturale cu China, unul dintre partenerii majori ai Uniunii Audiovizualului Asia – Pacific (ABU), la care radioul public este afiliat din 2013. La sediul Radiodifuziunii Române, au avut loc o serie de întâlniri de lucru și schimburi profesionale cu o delegație formată din 24 de manageri culturali și reprezentanți ai unor importante instituții muzicale, teatrale și asociații artistice din China.

Un moment de maxim interes pentru membrii delegației chineze l-a reprezentat întâlnirea cu manageri culturali, directori de festivaluri de muzică clasică, artiști și muzicieni români, interesați de colaborări cu agenții de impresariat, orchestre, teatre sau instituții culturale din China.

În 30 iunie și 1 iulie 2015, Radio România și Asia-Pacific Broadcasting Union – Uniunea Audiovizualului Asia-Pacific (ABU) a organizat, la Hotel Radisson Blu din București, Reuniunea „Media 2020” cu tema „Bringing Media to the Future”. Era primul eveniment de acest gen organizat de ABU în Europa și primul eveniment co-organizat de Radio România și ABU, de la momentul la care corporația media din România a devenit membru al organizației radiodifuzorilor din regiunea Asia – Pacific.

Întâlnirea de la București a prilejuit participanților oportunitatea de a dezbate modul în care radiodifuzorii, atât cei din Regiunea Asia-Pacific, cât și cei din Europa sau alte regiuni ale lumii, se raportează la substanțialele transformări din industria media și de a previziona care sunt cele mai importante provocări pe care le ridică domeniul audiovizual în viitor.

La eveniment au participat personalități importante din instituții de presă din întreaga lume, precum Vijayalaxmi Chhabra, fost Director General al Doordarshan (India), cel mai mare radiodifuzor public din lume, Yeșim Eren, Manager al Departamentului Televiziune, TRT (Turcia), Alessandra Paradisi, Director al Departamentului pentru Relații Internaționale RAI (Italia), Steve Robinson, vicepreședinte executiv pentru Radio & Project Development la WFMT (SUA), Graham Ellis, director adjunct la Departamentul Radio, BBC (Marea Britanie) sau Giacomo Ghisani, Șeful Departamentului pentru Relații Internaționale al Radio Vaticana (Vatican), iar deschiderea evenimentului a fost onorată de prezența ministrului român al afacerilor externe, Bogdan Aurescu și a secretarului general al Asia Pacific Broadcasting Union, Javad Mottaghi, gazdă fiind Președintele Director General al SRR, Ovidiu Miculescu.

În perioada 25 – 27 aprilie 2016, la Beijing a avut loc Conferința Radio-Asia, organizată de Asia-Pacific Broadcasting Union (ABU) și găzduită de Radioul Național Chinez. Tema din acest an a conferinței este „Haideți să vorbim despre radio”, eveniment care a adus alături peste 300 de profesioniști eminenți din industria radio – radiodifuzori, reprezentanți ai instituțiilor de reglementare a audiovizualului, dezvoltatori de conținut, academicieni și alți jucători din industria de profil. Participanții sunt atât din zona Asia-Pacific, cât și din Europa, Statele Unite și Orientul Mijlociu. Radio România, prin Președintele Director General al Societății Române de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, a participat la evenimentul de la Beijing. Președintele-Director General Ovidiu Miculescu a susținut o prezentare în cadrul sesiunilor conferinței, tema fiind „Ascultând și citind – două căi spre îndeplinirea misiunii publice”.

În capitala Chinei, a avut loc și cea de a patra ediție a Festivalului de Muzică al Radiodifuzorilor din regiunea Asia-Pacific, asemănător concursului Eurovision. Pe scena festivalului, care a marcat încheierea lucrărilor Conferinței Radio Asia 2016, a urcat în calitate de invitat special, artista Analia Selis, reprezentând Radio România.

Unul dintre proiectele de succes ale Radio România, Turneul Vioara lui Enescu, a depășt granițele țării și chiar ale Europei, ajungând să încânte spectatorii chinezi.

Protagoniștii turneului, violonistul Gabriel Croitoru și pianistul Horia Mihail, au fost aplaudați îndelung cu două prilejuri.

Primul a fost în data de 26 aprilie 2016, la Conservatorul Central de Muzică din Beijing, care este una din cele mai importante instituții de învățământ superior artistic din China și din Asia.

Acolo, cei doi au interpretat lucrări de Grieg, Brahms, Cesar Franck și Porumbescu.

Recitalul a fost organizat de Institutul Cultural Român de la Beijing, în parteneriat cu Radio România și Conservatorul Central de Muzică din Beijing.

În data de 27 aprilie, cei doi muzicieni au susținut al  doilea concert din capitala Chinei, la sala Radiodifuziunii chineze.

Acest concert a făcut parte din seria de evenimente organizate în cadrul Conferinței Radio Asia 2016 și a Conferinței Media 2020. Programul a cuprins lucrări de Fr. Kreisler, P. de Sarasate, George Enescu, Elgar, și alții.

Peste 300 de delegați, reprezentanți ai 70 de organizații din 35 de state din Asia, Europa, Orientul Mijlociu, America de Nord și Australia au participat, la 27 aprilie 2016, la Beijing, la Conferința Media 2020, eveniment aflat la a doua ediție și organizat de Radio România și postul național de radio din China.

La 16 mai 2016 Radio România și Administrația de Stat a Republicii Populare Chineze pentru Presă, Publicații, Radio, Film și Televiziune au semnat un Memorandum de înțelegere privind participarea Chinei, în calitate de Invitat de onoare, la Târgul Internațional Gaudeamus Carte de Învățătură din acest an. Memorandumul a fost semnat de Ovidiu Miculescu, Președinte Director General al Radio România și de Wu Shangzhi, Ministru Adjunct al Administrației de Stat a Republicii Populare Chineze pentru Presă, Publicații, Radio, Film și Televiziune.

Participarea Chinei la Târgul Internațional Gaudeamus a fost prefațată, în luna septembrie, de prezența China Philharmonic Orchestra în cadrul altui eveniment cultural unic în lume, organizat de Radio România: Festivalul Internațional al Orchestrelor Radio – RadiRo.

„China va fi prezentă anul acesta la cele două mari evenimente culturale generate de Radio România: este vorba atât de Festivalul Internațional al Orchestrelor Radio, de la sfârșitul lui septembrie, cât și de statutul de Invitat de onoare al Târgului Internațional de Carte Gaudeamus. China este unul dintre pilonii Asia-Pacific Broadcasting Union și are o deschidere extraordinară pentru România pe care încă mulți nu o înțeleg pe deplin. Ca relație bilaterală, acest moment al semnării acordului de astăzi reprezintă un fragment din mozaicul extrem de complex și frumos pe care Radio România îl generează în plan internațional,” a declarat Ovidiu Miculescu după semnarea memorandumului.

La 8 iunie 2016, la invitația NHK, serviciul public de radio și televiziune din Japonia, președintele director general al Radio România, Ovidiu Miculescu, s-a întâlnit cu președintele NHK, Katsuto Momii, discuție în cadrul căreia s-au agreat variante de colaborare între cele două instituții.

Întâlnirea a fost prima la acest nivel din istoria serviciilor publice de media din România și Japonia, înființate în 1928, respectiv 1925. În acest context a fost prezentat centrul de radio și televiziune din Tokyo, dar și cea mai puternică filială regională, NHK Osaka Station, care, în caz de dezastru, preia funcțiile celei de la Tokyo.

Reprezentanții NHK au apreciat performanțele Radio România în contextul serviciilor publice din cadrul EBU (European Broadcasting Union) și ABU (Asia-Pacific Broadcasting Union), Japonia fiind cea care, prin intermediul lui Toshiyuki Sato, secretarul general al PBI (Public Broadcasting International – asociația mondială a radiourilor și televiziunilor publice) a propus organizarea de către Radio România a Conferinței anuale internaționale a PBI din anul 2017 la București. Propunerea Japoniei a fost aprobată de Comitetul Director al PBI de la Montreal și acceptată de Radio România.

Istoria Cazinoului din Sinaia

Cazinoul din Sinaia este situat în parcul „Dimitrie Ghica” și a fost construit pe locul unde se afla cândva vila Ghica – prima vilă a stațiunii, ridicată de prințul Dimitrie Ghica. Parcul și Cazinoul s-au realizat la inițiativa lui Carol I, după concepția și sub supravegherea arhitectului Petre Antonescu, începând cu 15 decembrie 1911 – data edificării barăcilor – ca formă de organizare de șantier – până la ianugurare, la 8/21 iulie 1912, dată la care își începea oficial existența și Hotelul Palace – aflat în imediata apropiere. Ambele edificii au fost construite la comanda „Societății Sinaia”, iar principalul acționar al Cazinoului era baronul de Marçay, acționar și al cazinourilor  din Nisa și Monte Carlo, după arhitectura căruia – se spunea la acea vreme, dar fără corespndent în realitate – ar fi fost construit și cel din Sinaia. Lista completă a  acționarilor cuprindea Eforia Spitalelor Civile, Primăria Sinaia, baronii francezi Edmond, Edgar și IV de Marcay, politicieni și latifundiari români cum ar fi Gheorghe Grigore Cantacuzino și Nicolae Lahovary.

Edificiul a fost închis în perioada celui de al doilea război balcanic – și fiindcă regele dăduse de înțeles că, în vreme de război, a te distra era imoral – și a fost reinaugurat cu fast, în iulie 1913, printr-un concert al tânărului, pe atunci, genial violonist George Enescu și cu concursul lui Alexandru Davilla, care a prezentat un spectacol de înaltă ținută, la care au asistat familia regală și Titu Maiorescu, pe atunci prim ministru al țării. Acea seară memorabilă avea să se încheie cu focuri de artificii.

Cazinoul va deveni o atracție de marcă a stațiunii, deci și o importantă sursă de venituri pentru acționarii săi de mai târziu, Eforia Spitalelor Civile și Primăria Locală.

Un fapt inedit este acela că Regele Carol I era foarte nemulțumit și îngrijorat de sumele mari care se jucau la Sinaia, însă baronii de Marçay au avut abilitatea de a realiza o contraofertă tentată – donații pentru văduve și orfanii de război -, astfel că regele a avut motiv să fie mai înțelegător cu activitatea Cazinoului.

Serile și zilele de sfârșit de săptămână atrăgeau protipendada vremii pentru ruletă, baccara, braziliană, rummy, șah dar și în sălile celor mai vicioși dintre aceștia, unul dintre mijloacele de transport fiind și „trenul de plăcere” București-Sinaia care circula sâmbăta și duminica.

Se distingeau marea Sală a Oglinzilor, luminată de candelabre de cristal, Sala Ovală – chemin-de-fer, din care se auzeau acordurile orchestrei de jazz din barul-restaurant, dar și Sala mai mică – “la salle privée”, gazda jocurilor cu mize mai mari.

După cel de-Al Doilea Război Mondial, Comisia Ministerială pentru Redresare Economică și Stabilizare Monetară a decis trecerea Cazinoului din Sinaia, din proprietatea Eforiei Spitalelor Civile în proprietatea statului, locul de jocuri de noroc fiind închis, iar spațiul cedat mai întâi utilizării de către Societatea de Cruce Roșie, iar mai apoi, devenind Casa de Cultură a Sindicatelor.

Începând cu anul 1978, Cazinoul a fost destinat unor activități de protocol, în 1980 aici a avut loc un dineu pentru președintele bulgar Todor Jivkov și pentru fiica acestuia, iar la 14 ianuarie 1988, o ședință a Comitetului Politic Executiv pe probleme de agricultură.

În vremea democrației, în februarie 1990, construcția a fost transmisă Ministerului Culturii, mai apoi Ministerului Turismului, iar din anul 1995, a trecut în Administrația Protocolului de Stat, pentru ca, mai recent, să devină Centru Internațional de Conferințe, iar din 27 aprilie 2013 să intre și în circuitul turistic.

Oaspeții edificiului pot admira Foaierul, Sala de Teatru, Cabinetul “Baronul de Marçay”, Sala Oglinzilor, Cabinetul Verde, Sala Baccara, Sala “Prințul Dimitrie Ghica”, pe palierul secundar, spațiile din cadrul Galeriei Regale – “Carol I”, “Ferdinand”, “Regina Maria”, “Ștefan Luchian” și “Nicolae Grigorescu”, iar punctul forte îl reprezintă cele peste 500 de lucrări de artă din pinacotecă și din cadrul expozițiilor cu caracter temporar.

Amatorii de delicii savuroase se pot desfăta, în Cafeneaua Regală, din incintă, cu produse cu denumiri regale, precm ciocolata regală cu scorțișoară sau cafeaua regelui Carol I, cu note de frișcă și coniac.

Sursa: Rador