„Toate autoritățile responsabile de persoanele care se află locurile de tip închis trebuie să se ghideze de principiile directoare privind aspectele medicale, respectarea drepturilor omului, depopularea, echitatea și proporționalitatea intervențiilor. Drepturile omului trebuie să fie respectate. Nu trebuie să fie atâtea restricții disproporționate. Chiar dacă ar apărea noi pandemii, trebuie să știm cum să gestionăm corect situațiile de criză în sănătate”, a declarat avocatul Valerian Mămăligă, expert IDOM, într-o conferință de presă la IPN.

Alexandru Cebanaș, avocat și consultant în programul de monitorizare și raportare la Institutul pentru Drepturile Omului, a spus că scopul proiectului a fost de a sistematiza toate recomandările și de a așeza la o masă toți actorii implicați în proces, astfel încât problemele să fie soluționate. Cât privește centrele de plasament temporar pentru persoanele cu dizabilități, experții au formulat un șir de recomandări pe marginea gestionării pandemiei COVID.

Una dintre recomandări este asigurarea unui spațiu dotat tehnic pentru a asigura legătura cu persoanele apropiate din exterior, în condițiile în care în pandemie vizitele sunt restricționate. Actele internaționale recomandă să nu existe restricții totale, ci o acomodare rezonabilă. Trebuie să fie create condiții pentru a fi respectate drepturile persoanelor aflate în instituții închise, dar în același timp trebuie să fie asigurate și măsurile pentru a preveni răspândirea infecției. „Deseori am constatat că multe probleme ar putea fi soluționate printr-un minim efort și o minimă dorință. Lipsește interacțiunea între anumite autorități. Mizăm și încurajăm instituțiile statului să interacționeze mult mai eficient pentru a spori gradul de implementare a recomandărilor și pentru respectarea drepturilor omului”, a notat Alexandru Cebanaș.

Svetlana Doltu, directoarea asociației obștești AFI, a menționat că în linii generale principiul echivalenței a fost asigurat. Există acces la servicii de diagnostic, inclusiv teste rapide, vaccinare – și în comunitate, și în locurile de detenție. Diferențele țin de procedură. În opinia sa, extrem de importantă în pandemie este asigurarea comunicării. „Dreptul de a comunica cu mediul exterior, cu rudele, este nu doar o garanție prevăzută de toate standardele internaționale, dar este și o măsură de suport psihologic și de calamitate pentru pacienți pentru a se recupera mai rapid”, a declarat Svetlana Doltu. „Sănătatea din locurile de detente este sănătatea populației Republicii Moldova, este sănătatea publică. Întotdeauna există un risc de transmitere a bolilor în comunitate prin intermediul persoanelor care vizitează aceste locuri, inclusiv angajații”, a mai spus directoarea AFI.

Proiectul „Advocacy pentru gestionarea mai bună a crizei în domeniul sănătății” face parte din programul „Parteneriatul Estic – solidaritate COVID-19”, lansat de Comitetului Helsinki din Olanda cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și în parteneriat cu People in Need și AFEW International.