La șase ani de la căderea regimului Plahotniuc, Ziarul de Gardă a investigat activitatea celor mai apropiați oameni ai oligarhului, care, în prezent, dezvoltă afaceri, trăiesc în lux și călătoresc, în timp ce dosarele penale deschise pe numele lor bat pasul pe loc, majoritatea fiind încă la faza de urmărire penală. Ce a constatat Ziarul de Gardă, aflați la rubrica Anchetă.

La 23 iunie, zi în care s-au împlinit 35 de ani de la semnarea Declarației de Suveranitate, Ziarul de Gardă a fost prezent la cele două evenimente organizate de Partidul Socialiștilor din R. Moldova (PSRM) și de Președinția R. Moldova. Dacă la mitingul „Pentru Suveranitate”, organizat de socialiștii lui Dodon, au răsunat lozinci împotriva partidului de guvernare și îndemnuri la unitate pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie, la Marșul Suveranității, organizat de președinta Maia Sandu, au răsunat cântece patriotice și lozinci pentru susținerea parcursului european al țării.

De la Declarația de Suveranitate la suveraniști – Europa Liberă discută cu istoricul Igor Cașu despre exploatarea acestor idei înainte de alegeri. Cele două tabere mari care se vor confrunta în parlamentarele din toamnă, pro-europenii și pro-rușii, tocmai au marcat 35 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate. Dar i-au dat interpretări opuse. Director al Agenției Naționale a Arhivelor, Igor Cașu subliniază că Declarația de Suveranitate de le 23 iunie 1990 este precursoarea clară a Declarației de Independență față de URSS, venită un an și ceva mai târziu, iar ambele erau făcute în opoziție cu centrul de putere „imperial”, de la Moscova, și reprezentau „un act de curaj”. Sărbătorile naționale născute pe ruinele URSS, de la Ziua Suveranității la Ziua Limbii Române, au fost mereu apanajul politicienilor și partidelor de dreapta - astăzi le spunem pro-europene. Ele împărtășesc valori asemănătoare cu ale generației care a sprijinit și suveranitatea, și independența, și renașterea națională. Partidele cărora astăzi le spunem pro-ruse, dimpotrivă, au avut, mereu, dificultăți în a se raporta la sărbătorile naționale, tocmai pentru că au rădăcini în fostul Partid Comunist sovietic și în mișcările anti-suveranitate și anti-independență din ultimii ani ai URSS. Dar anul acesta, în această campanie electorală, au întrezărit o posibilitate nouă: faptul că în țări membre ale UE din jur a apărut un curent pe contrasens, suveranismul, dar și faptul că aderarea la UE a devenit un obiectiv tangibil și pentru Republica Moldova - le-a sugerat o cheie nouă, în care să abordeze chestiunea „suveranității”. Cu alte cuvinte, suveranitatea nu era bună ieri, pentru că era îndreptată împotriva Rusiei, dar este bună astăzi, pentru că poate fi îndreptată contra UE.

Republica Moldova, victima blocajului Ungariei în cadrul UE. Într-o analiză pentru DW, jurnalistul Vitalie Călugăreanu observă că rezistența Ungariei în privința începerii negocierilor de aderare la UE a Ucrainei afectează și Republica Moldova. Chișinăul nu poate deschide primul capitol de negocieri fiindcă procesul urma să aibă loc simultan. Guvernarea de la Chișinău are nevoie, însă, ca negocierile de facto cu UE să înceapă cel târziu până în luna septembrie. Pe 28 septembrie vor avea loc cele mai importante alegeri parlamentare din istoria țării – un scrutin pe care Rusia și-a pus deja toate tunurile războiului hibrid. Kremlinul vrea să transforme Moldova într-un al doilea Belarus, cu oameni loiali la putere, pentru a slăbi și mai mult Ucraina și pentru a împiedica Moldova să ajungă în UE. Un eventual anunț despre începerea negocierilor pe primul cluster ar ajuta partidul de guvernământ (PAS), creat de Maia Sandu, să recupereze o parte din electoratul supărat pe ritmul lent al reformelor anticorupție. Moldova își face temele și așteaptă decizia Consiliului UE. În pofida incertitudinii legate de momentul începerii negocierilor de aderare, Moldova se modernizează în ritm alert. „Pentru noi cel mai important este să pregătim țara pentru aderare în următorii ani. Asta nu depinde de deschiderea negocierilor pe capitole. Acesta este un pas tehnic. Să zicem că deschidem negocierile pe capitole peste un an, dar noi deja am implementat toate reformele. Dacă avem reformele implementate, putem deschide și închide un capitol în aceeași zi, la aceeași conferință interguvernamentală”, a explicat Cristina Gherasimov. Singura problemă pentru Moldova ar fi conflictul separatist întreținut artificial de Rusia la Nistru. Există însă un acord tacit la nivelul UE de a nu bloca Moldova în procesul ei de aderare la UE din cauza problemei transnistrene, scrie DW.

Miza alegerilor din toamnă pentru locuitorii regiunii transnistrene – un subiect analizat de Zona de Securitate. Alegerile parlamentare din R. Moldova, programate pentru 28 septembrie 2025, vin într-un moment de tensiuni regionale, dar și într-o etapă activă de apropiere de Uniunea Europeană. Participarea la alegerile parlamentare din 2025 a alegătorilor din regiunea transnistreană ar putea semnala o schimbare a percepțiilor post-criză, cu condiția ca procesul electoral să decurgă în mod liber și fără interferență din partea Federației Ruse. Pe de altă parte, interesul sporit față de votul din stânga Nistrului ar putea fi folosit într-un scenariu de deturnare a cursului proeuropean al Republicii Moldova, dacă alegerile vor fi marcate de manipulări, presiuni sau ingerințe externe. Ce miză au, de fapt, parlamentarele pentru cei de pe malul stâng al Nistrului? Cum este văzut votul lor? Cum s-a schimbat percepția oamenilor din regiune vizavi de Chișinău și Tiraspol, după ce au trecut prin recenta criză?  - la aceste întrebări răspund experții și un activist originar din stânga Nistrului, într-un articol pe platforma Zona de Securitate.