Discuții secrete între Guvern și Moscova, găsite în arhiva Ministerului Energiei, anunță Junghietu. O listă de întreprinderi energetice și industriale ale Moldovei urma să fie cedate Gazpromului, scrie Cotidianul. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a făcut declarații grave în plenul Parlamentului, în cadrul dezbaterii moțiunii simple inițiate de opoziție, afirmând că în arhiva ministerului au fost descoperite documente care indică tentative de transmitere a unor întreprinderi energetice moldovenești către Gazprom, în contul așa-zisei datorii la gaz. „De ce nu s-au construit interconexiuni spre vest timp de trei decenii? Cine a menținut deliberat Republica Moldova izolată energetic? Am descoperit în Arhiva Ministerului corespondențe între fostul Minister al Energeticii, Guvern și companiile rusești, planuri de activitate și diverse documente, potrivit cărora linia Bălți–Suceava trebuia să fie construită încă în 2005”, a declarat ministrul. Când vor fi desecretizate aceste documente, vom vedea cu toții că demnitarii de atunci au preferat să fie comozi Rusiei, să fie convinși că dependența de un singur furnizor de energie este mai simplă și mai sigură pentru Moldova”, a spus acesta. Declarația cea mai gravă vizează posibile negocieri privind active strategice. „Discuțiile de transmitere a unei lungi liste de întreprinderi energetice și industriale ale Moldovei către Gazprom, în contul așa-zisei datorii de gaz, au fost destul de reale”, a punctat ministrul Energiei.

Jurnal.md reține explicațiile fostului ministru Andrei Spânu, despre tergiversarea dării în exploatare a liniei Vulcănești - Chișinău: „Este un proiect complicat”. Darea în exploatare a liniei electrice aeriene de 400 kV Vulcănești–Chișinău continuă să fie tergiversată. În toamna anului 2025, fostul premier Dorin Recean promitea că linia va fi dată în exploatare până la sfârșitul anului 2025. Acest termen nu a fost respectat. Ulterior, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, anunța că finalizarea este planificată pentru luna februarie, iar acum termenul a fost din nou amânat, pentru finele lunii martie. Solicitat să comenteze această situație, fostul ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spânu, a declarat la Jurnal TV că „astfel de proiecte sunt foarte complicate - nu o sârmă prin ogradă”. Întrebat cum a demarat acest proiect, pentru că au existat și unele critici referitoare la compania indiană care a câștigat licitația și la excluderea companiei românești, Andrei Spânu a povestit că atunci când am ajuns la Guvern licitația era în faza finală. „Câștigătorul era deja desemnat, iar compania din România, era deja exclusă. În august discutam deja cu Banca Mondială și erau două opțiuni, să anulăm licitația ori să facem toate verificările și să ne asigurăm că compania indiană este bună și să semnăm contractul ca linia să meargă înainte. Dacă anulam licitația se considera proiect eșuat și trebuia să pornim totul de la zero. Am fi pierdut minim 1,5 - 2 ani ca să trecem iar prin toate procedurile”, a spus Spânu.

Republica Moldova și războiul de securitate ascuns, titrează RFI Moldova. Republica Moldova este în centrul atenției serviciilor de securitate rusești. Au fost mai multe incidente de securitate legate de Chișinău. Ultimul este straniu și implică un tren din Polonia care transporta petrol spre Ucraina. Îl explică jurnalistul Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”. În Polonia a fost reținut un cetățean al Republicii Moldova, de 25 de ani. Potrivit jurnaliștilor, a încercat să oprească o garnitură de tren cu petrol ce se îndrepta spre granița cu Ucraina.  Reținutul a reușit să urce în tren în momentul în care acesta staționa într-o gară și a acționat frânele de mână la trei cisterne din cele 37. Dacă mecanicul de locomotivă nu ar fi fost atent, asta ar fi putut duce la deraierea trenului. Tânărul a intrat în Polonia duminică, 15 februarie, prin punctul de trecere al frontierei Terespol. La percheziții, forțele de ordine au găsit în geanta bărbatului echipamente electronice, telefoane mobile, cartele SIM și diverse documente. Dar, cel mai important, acesta avea certificate care confirmau cunoașterea limbii ruse. Serviciile de informații poloneze au preluat cazul și verifică acum dacă acțiunile cetățeanului Moldovei au legătură cu o misiune din partea serviciilor de securitate rusești. Forțele de ordine sunt extrem de atente și monitorizează această zonă din Estul Poloniei. Nu este prima dată când există tentative de deraiere a trenurilor care merg spre Ucraina. În acest context, într-un raport prezentat de organizația GLOBSEC în Parlamentul European, se avertizează că Rusia recrutează în Europa indivizi cu antecedente penale care ar accepta să organizeze sabotaje. Raportorii au comparat tacticile rusești cu cele ale Statului Islamic, care a recrutat la un moment dat elemente criminale în Europa. „De data asta nu mai este vorba de o entitate teroristă, ci de un actor statal”, avertiza GLOBSEC.

Indezirabil până în 2030. Europa Liberă relatează Povestea primului apărător al drepturilor omului interzis în Transnistria, care câștigă la CEDO. CEDO a condamnat, pe 19 februarie, Rusia în dosarul juristului Alexandru Zubco, interzis din 2014 în regiunea transnistreană. Într-o discuție cu Europa Liberă, Alexandru Zubco a povestit despre parcursul său profesional și de ce decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) este importantă pentru activiștii din alte regiuni asemănătoare. Născut în orașul Camenca din stânga Nistrului, în 1985, Alexandru Zubco a decis că vrea să apere drepturile omului încă de pe când învăța la școală. El povestește că războiul din 1992 i-a trezit „un sentiment de nedreptate față de rude și părinți”. În 2007 s-a angajat la Asociația „Promo-LEX”, care apără și protejează drepturile omului pe ambele maluri ale Nistrului. Lucrând în oficiul din Dubăsari, el vizita des regiunea transnistreană: acorda asistență juridică victimelor abuzurilor autorităților autoproclamate și coordona activitatea apărătorilor drepturilor omului locali. Astfel, Alexandru Zubco a colectat informații pentru dosare de rezonanță pe care Promo-LEX le-a prezentat la CEDO, cum ar fi situația școlilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană, cazul fermierilor împiedicați să ajungă la terenurile lor, detențiile ilegale din stânga Nistrului. La câțiva ani distanță, CEDO le-a dat dreptate reclamanților, iar hotărârile au devenit precedente importante. În 2014, când se deplasa spre Tiraspol ca să participe la proces, a aflat că îi este aplicată și o interdicție nominală. În timpul controlului, așa zisul grănicer l-a recunoscut, i-a întors actele și i-a sugerat să părăsească postul așa încât nimeni să nu-l observe. „pentru că o echipă vine de la Tiraspol ca să te rețină”, rememorează Alexandru Zubco. A aflat ulterior că interdicția de intrare îi este aplicată pe un termen de 15 ani, în baza unui dosar deschis pentru „acțiuni care subminează securitatea Transnistriei”. „Este termenul cel mai mare. Se aplică, de obicei, pentru spionaj militar sau economic, dar pentru apărarea drepturilor omului nu am văzut așa decizii, cu excepția Federației Ruse și Turciei”, precizează juristul.