Caracterizând starea lucrurilor pe plan mondial, Delia Ferreira Rubio, Președinta Transparency International, a opinat: „Corupția a făcut lumea noastră mai periculoasă. Pe măsură ce guvernele n-au reușit să facă progrese împotriva acestui fenomen, el alimentează creșterea violenței și a conflictelor și pune în pericol oamenii de pretutindeni...”

În aceeași ordine de idei, IPC 2022 atestă că, în pofida eforturilor depuse, amploarea problemei este enormă: media globală de 43 de puncte a indicelui rămâne la același nivel al 11-lea an consecutiv, iar mai mult de 2/3 din țările din clasament au probleme serioase la acest capitol, cu scoruri a indicelui sub 50 de puncte.

Republica Moldova a înregistrat un scor de 39 de puncte în clasamentul IPC 2022, situându-se pe locul 91 din 180 țări incluse în clasament (pentru comparație, scorul IPC 2021 a fost de 36 puncte, Moldova fiind pe locul 107 din 180 țări).

Printre factorii care au determinat îmbunătățirea se numără faptul că țara a primit statutul de candidat în UE, ceea ce impune angajamente, în special, privind reforma justiției și măsuri anticorupție. A demarat procesul de implementare a Strategiei privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției. Noul Cod electoral, adoptat la sfârșitul anului precedent, conține prevederi care ar eficientiza mecanismele de asigurare a integrității electorale. Și-a reluat activitatea Consiliul de integritate de pe lângă Autoritatea Națională de Integritate (ANI), notează comunicatul.

Cu toate acestea, reforma justiției trenează, fără rezultate palpabile. Mai mult ca atât, „autoritățile nu reușesc să asigure, în suficientă măsură, un proces incluziv și transparent de monitorizare. Se mențin carențe serioase la capitolul comunicării autorităților publice cu societatea civilă. Anul 2022 a fost unul cu provizorat în funcțiile de conducere a Procuraturii Generale și a ANI, în astfel de condiții devine dificilă exercitarea unui control eficient al instituțiilor. Refuzul de a reveni la procedurile de concurs pentru suplinirea funcțiilor de director și adjuncții directorului CNA și vicepreședintele ANI afectează credibilitatea autorităților anticorupție, constituind un regres în implementarea standardelor internaționale. Este regretabilă lipsa unei dinamici în dosarele de rezonanță, mai cu seamă în dosarul „miliardului furat”. Republica Moldova rămâne restanțieră în implementarea mai multor recomandări ale Grupului de state contra corupției (GRECO)”, apreciază instituția.

În aceste condiții, Transparency International recomandă „elaborarea, cu respectarea standardelor și bunelor practici, a unui nou document de politici publice în domeniul anticorupție; punerea în aplicare, efectivă și eficientă, a instrumentelor controlului parlamentar asupra activității anticorupție; desfășurarea, în strictă concordanță cu prevederile legale, a concursului pentru suplinirea funcției de președinte al ANI; consolidarea capacităților SIS în verificarea titularilor și candidaților la funcții publice și în evaluarea CNA din perspectiva riscurilor de corupție; impulsionarea dosarelor de rezonanță, mai cu seamă a dosarului „miliardului furat”.