Republica Moldova, între NATO și Rusia
-
11 Martie 2016 10:55
Radu Dobrițoiu - "Euroatlantica" de joi, 10 martie, seara privește peste granița de est a României: Republica Moldova, între NATO și Rusia. Noi dezvoltări și perspective pe tema presiunilor făcute de Rusia, inclusiv în zona propagandei, cu un nou satelit mediatic dezvoltat de Moscova peste Prut. Un exercițiu important militar se desfășoară în această perioadă…
Radu Dobrițoiu - "Euroatlantica" de joi, 10 martie, seara privește peste granița de est a României: Republica Moldova, între NATO și Rusia. Noi dezvoltări și perspective pe tema presiunilor făcute de Rusia, inclusiv în zona propagandei, cu un nou satelit mediatic dezvoltat de Moscova peste Prut. Un exercițiu important militar se desfășoară în această perioadă în Republica Moldova, cu participarea trupelor din SUA. Vom avea informații de la Chișinău, de la Moscova, dar și analize în susținerea temei din această seară.
În legătură cu subiectul analizat astăzi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, declara în urmă cu două zile la Bruxelles, cu ocazia întâlnirii cu premierul Dacian Cioloș, că România își oferă susținerea pentru Moldova, Georgia și Ucraina, ajutându-le să-și consolideze capacitățile de apărare. La rândul său, premierul Cioloș a spus că a vorbit cu Jens Stoltenberg despre implicarea pe care România o are pentru a sprijini Republica Moldova, inclusiv în cooperarea pe care Chișinăul și-o dorește cu NATO. Vom avea cele două declarații pe parcursul emisiunii.
Invitatul ediției este generalul locotenent în rezervă Alexandru Grumaz, analist militar, fost consul general al României la Shanghai.Bună seara, domnule general! Bun venit la RRA!
Alexandru Grumaz: Bună seara! Mulțumesc de invitație!
Radu Dobritoiu: Vorbim în această ediție despre Republica Moldova - un subiect apropiat atât de sufletele românilor, cât și de granițele naționale. O criză economică generată de devalizarea băncii centrale de la Chișinău, un echilibru politic extrem de fragil, totul sub lupa Kremlinului.
Alexandru Grumaz: Drumul Moldovei în Europa a început la 27 august 1991, atunci când a fost proclamată independența - și, din păcate, nu unirea cu România. În acești ani s-au perindat la putere toate partidele: agrarienii - fosta nomenclatură a kolhozurilor -, comuniștii revanșarzi și noii democrați, frontiștii lui Iurie Roșca, moldovenii "soft" ai lui Lupu și Diacov, dar și o parte dintre cei care au făcut studii în România - mă refer la Vlad Filat și la colegii de generație. Apoi au trecut la guvernare versatilii proromâni Mihai Ghimpu și Dorin Chirtoacă. Unde am ajuns? Într-o răscruce în care elita Moldovei de dincolo de Prut trebuie să decidă: cu Occidentul sau cu Răsăritul? Unii vor cu România și cu Occidentul, altora li se pare că reapropierea de Rusia lui Putin este o oportunitate. Singurul lucru care a rămas este unirea. Republica Moldova are nevoie de stabilizare, într-adevăr, așa cum bine ați spus la început, pentru că se confruntă cu mai multe crize, nu doar cu una financiară, ci și socială și politică. România, alături de Occident, are de gestionat o situație extrem de fragilă în ceea ce privește problematica Republicii Moldova. Din nefericire, opțiunile - și o spun foarte răspicat - sunt puține și proaste: susținerea unui guvern corupt și submediocru, cu o popularitate extrem de scăzută printre cetățeni, ori alegeri anticipate, cu riscul pierderii majorității parlamentare proeuropene. Unii vorbesc chiar despre faptul că Chișinăul s-ar putea transforma în următorul Kiev. În Republica Moldova, Moscova ar putea doborî un guvern prooccidental. În cazul Crimeii și al estului Ucrainei stau mărturie aceste lucruri, deja derulate. Mai mult decât atât: diviziunile politice din această țară nu se limitează doar la Chișinău, atenție! Transnistria, Găgăuzia, alături de orașul Bălți, sunt adevărate nuclee proruse, gata oricând să arunce la vale bulgărele separatismului.
Radu Dobritoiu: Sunt enclave care contribuie la această instabilitate generală a Republicii Moldova - economică, socială -, dar și etnii care doresc să se impună în interiorul, în mijlocul Republicii Moldova.
Alexandru Grumaz: Exact. Pericolul alegerilor anticipate a dispărut pentru moment, o dată cu decizia Curții Constituționale din Moldova, care a decis alegerea președintelui prin vot universal.
Radu Dobritoiu: Vom vorbi despre asta, pentru că este o premieră în istoria Moldovei. Dar aș dori să ne referim un pic și la palierul militar propriu-zis, pentru că și acolo Moldova are probleme. Până pe 19 martie se desfășoară un exercițiu militar la care participă efective din Republica Moldova și Statele Unite. Aplicația face parte dintr-un program de instruire susținut de SUA, proiect care va dura aproximativ patru ani.
*
Reporter: Cătălin Purcaru - Aproximativ 130 de militari din Republica Moldova și SUA participă până în 19 martie la exercițiul "Agile Hunter 2016". La aplicația care se desfășoară în municipiul Bălți, Republica Moldova este reprezentată de militari ai Brigăzilor de infanterie motorizată "Moldova", "Ștefan cel Mare" și "Dacia", precum și ai Batalionului 22 de menținere a păcii. Exercițiul are ca scop testarea interoperabilității și schimbul de experiență între militarii celor două state și face parte dintr-un program de instruire care va dura aproximativ patru ani. Recent, studenții Academiei Militare de la Chișinău s-au pregătit în poligonul Hohenfels din Germania, împreună cu militari din Georgia și SUA, pentru executarea misiunilor de menținere a păcii. Alături de colaborarea cu partea americană, militarii Republicii Moldova participă constant la exerciții multinaționale organizate de Alianța Nord-Atlantică. Republica Moldova a participat sistematic la exercițiile militare din cadrul Parteneriatului pentru Pace și a făcut progrese în implementarea criteriului interoperabilității cu alte state membre sau partenere NATO, printre care și România. Militarii moldoveni au luat parte la misiunea KFOR de menținere a păcii în Kosovo, dar și la operațiunile postconflict din Irak și misiunea ONU din Afganistan. Republica Moldova cooperează cu forțele NATO la efortul internațional de combatere a terorismului, în baza obligațiilor asumate prin planul individual de acțiuni.
În prezent, Armata Republicii Moldova este formată din două categorii de forțe: terestre și aeriene, în cadrul cărora activează peste 6.500 de cadre militare. Echipamentul militar al Republicii Moldova este preponderent de proveniență rusească.
Radu Dobritoiu: Domnule general, o armată mai degrabă apropiată ca efective de o divizie, sau între o divizie și o brigadă...
Alexandru Grumaz: Da. În domeniul securității și apărării, trebuie să ne aducem aminte de un lucru extrem de important: România a băgat Republica Moldova în programul NATO de susținere a dezvoltării capabilităților militare și ale apărării alături de Georgia și Iordania, la Summit-ul NATO din Țara Galilor - un lucru foarte important! Însă ține de priceperea miniștrilor apărării din Moldova de susținerea lor politică, de stabilitate și de finanțarea acestor proiecte pentru ca aceste lucruri să devină realitate. Și ține în continuare de autoritățile de la Chișinău dacă Mărculești devine o bază de training internațională în Parteneriatul pentru Pace, cu un eventual spital american, cu capacități de producție, cu capacități de reparare de armament, sau dacă proiectele imobiliare de pe teritoriu sau din jurul bazei și al poligonului de tragere sunt mai importante.
Radu Dobritoiu: Aminteam la începutul emisiunii de vizita premierului Dacian Cioloș la Bruxelles, unde s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Printre subiectele discutate s-a aflat și Republica Moldova.
*
Jens Stoltenberg: România este un membru foarte apreciat al alianței noastre, care contribuie în mod activ la misiunile NATO din Afganistan și din Kosovo și la securitatea Mării Negre, își oferă susținerea pentru Republica Moldova, Georgia și Ucraina, ajutându-le să-și construiască propriile capacități de apărare. România este, de asemenea, o gazdă pentru echipamente active ale NATO, cum ar fi Divizia Multinațională de Sud-Est, care a devenit activă în decembrie și astfel consolidează apărarea alianței noastre. O alianță puternică este, de asemenea, baza esențială pentru un dialog mai eficient cu Rusia. Noi nu căutăm un conflict cu Rusia, ci dimpotrivă, lucrăm pentru a restaura predictibilitatea în relațiile noastre cu Rusia și transparența în activitățile noastre militare respective. Nu există nicio contradicție între o apărare puternică și dialogul cu Rusia. Avem nevoie de ambele: atât de mai multă apărare, cât și de mai mult dialog, cu atât mai mult în această situație dificilă ca cea din prezent. Deci, NATO încearcă să se adapteze pentru o serie întreagă, din ce în ce mai complexă, de amenințări și de provocări. Pentru aceasta, contăm pe România și România poate conta pe NATO.
*
Radu Dobritoiu: După întâlnirea cu secretarul general NATO, premierul României, Dacian Cioloș, a declarat:
Am discutat și despre politica de vecinătate, care după cum știți, pentru România este o prioritate atât din punct de vedere politic, dar și în cooperarea militară cu Republica Moldova, cu Georgia și cu Ucraina, subliniind implicarea pe care România o are pentru a sprijini Republica Moldova înclusiv în cooperarea pe care Republica Moldova a declarat că și-o dorește cu NATO.
Radu Dobritoiu: Domnule general, între între NATO și Republica Moldova se află România.
Alexandru Grumaz: Da. Vedeți, ați dat foarte bine acest pasaj cu premierul Dacian Cioloș. Liderii români, deși și-au arătat susținerea față de noul cabinet instalat la Chișinău, așteaptă totuși să vadă angajamentele concrete ale Guvernului Filip. Deocamdată, așa cum a precizat domnul Cioloș, România se va rezuma la a acorda Republicii Moldova ajutor de primă necesitate pentru familiile sărace, constând în produse alimentare și de încălzire pentru perioada sezonului rece. Ceea ce este foarte interesant, în cursul zilei de sâmbătă, 30 ianuarie, premierul Dacian Cioloș, după vizita premierului moldovean la București, i-a transmis omologului să o scrisoare ce detaliază conținutul discuțiilor avute la București - foarte interesant! Aceasta, alături de lista reformelor pe care noul guvern trebuie să le adopte pentru deblocarea împrumutului - vorbim de un împrumut de 150 de milioane de euro promis de București Chișinăului, cu o dobândă de 1,5%, pe termen lung.
Deci, pe scurt, cam așa sună aceste reforme cerute de executivul român:
- prioritizarea clară a implementării agendei de asociere Uniunea Europeană - Republica Moldova;
- un proces transparent și credibil care să ducă la numirea neîntârziată a guvernatorului băncii naționale;
- stabilirea unei foi de parcurs pentru ajungerea la un acord cu FMI;
- inițierea unui pachet legislativ pentru îmbunătățirea mediului de afaceri, în baza unui proces de consultare transparentă a societății civile;
- lansarea unei analize sistemice a vulnerabilităților din sistemul bancar și fixarea unui calendar legislativ;
- prezentarea unui plan de actualizare și aplicare a strategiei de reformare a sectorului justiției și a strategiei naționale anticorupție, aducerea la zi a cadrului legal anticorupție, adoptarea și implementarea pachetelor legislative privind reforma procuraturii;
- consultarea și conlucrarea strânsă cu reprezentanții societății civile.
Aproape am încheiat aceste recomandări ale Guvernului României.
Radu Dobritoiu: Ați amintit, domnule general, de ministrul apărării de la Chișinău. Statutul de neutralitate prevăzut în Constituția Republicii Moldova nu pare să asigure însă securitatea acestui stat - consideră mai mulți experți, dar și oficialii de la Chișinău. Autoritățile din Republica Moldova încearcă în prezent să modernizeze armata națională, inclusiv cu sprijinul NATO.
*
Reporter: Alla Boțan (Radio Chișinău) - Primele relații ale Republicii Moldova cu NATO au început încă în anii '90 ai secolului trecut, atunci când ea a devenit membră a Programului "Parteneriatul pentru Pace". În anii 2000 a fost semnat un plan individual de acțiuni între Republica Moldova și Alianța Nord-Atlantică. De asemenea, militarii moldoveni participă periodic la exerciții militare sub egida NATO. Republica Moldova speră să-și modernizeze armata cu sprijinul NATO - a declarat la Radio Chișinău ministrul apărării Anatol Șalaru:
Anatol Șalaru: NATO a lansat o inițiativă în care au fost acceptate trei țări: Moldova, Georgia și Iordania, pentru a dota și a reforma armata națională. Asta înseamnă că la prima etapă urmează să fie aprobată strategia securității naționale, strategia apărării naționale, celelalte strategii, și în momentul în care vor fi aprobate toate începe a doua etapă, care înseamnă dotarea armatei naționale cu echipamentele necesare, modernizarea armatei naționale.
Reporter: Potrivit experților, dar și autorităților, cea mai mare amenințare la adresa securității Republicii Moldova vine din estul țării, din regiunea separatistă transnistreană, controlată de facto de Moscova, regiune în care staționează trupe rusești, încălcând astfel statutul de neutralitate al țării. În opinia lui Anatol Șalaru, Republica Moldova se află în prezent în plin război geostrategic cu Rusia, care încearcă să-și impună controlul politic la Chișinău, utilizând din greu, pe lângă alte instrumente, și propaganda informațională.
Potrivit sondajelor, doar aproximativ 20% din populația Republicii Moldova ar vota pentru aderarea țării la NATO, iar aproximativ jumătate s-ar opune. Peste 50% dintre cetățeni consideră că cea mai bună soluție pentru asigurarea securității țării este neutralitatea. Analiștii cred însă că opinia oamenilor este influențată puternic de propaganda rusească, iar aceasta s-ar putea schimba dacă subiectul apropierii Republicii Moldova de NATO ar fi discutat mai intens și în altă cheie decât la televiziunile rusești.
*
Radu Dobritoiu: Domnule general, pentru prima dată (după anul 1996 - n.r.), Republica Moldova va avea în viitor un președinte ales direct de cetățeni, și nu de parlamentari - o lege cu cântec, putem spune, cu prevederi greu de înțeles.
Alexandru Grumaz: Da. Trebuie să le spunem ascultătorilor dvs că Art.78 din Constituția Moldovei, care se referea la alegerea șefului statului, se modifică. Și cu permisiunea dvs, aș vrea să citesc această modificare, pentru că este interesantă: "Președintele este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Pentru funcția de președinte al Republicii Moldova pot candida cetățenii Republicii Moldova care au împlinit vârsta de 40 de ani..." - ca o paranteză, Usatâi are 38 sau 37...
Radu Dobritoiu: Trebuie să mai crească...
Alexandru Grumaz: Trebuie să mai crească nițel... "Au locuit sau locuiesc pe teritoriul ei nu mai puțin de zece ani și cunosc limba de stat" - foarte interesant, limba de stat. "Este declarat ales candidatul care a întrunit cel puțin jumătate din voturile alegătorilor ce au participat la alegeri. În cazul în care niciunul dintre candidați nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin între primii doi candidați, stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur." Deci, iată, este o precizare, deci este o modificare a articolului din Constituție, care permite și stopează, în același timp, acest proces de alegere în Parlament a președintelui, care nu făcea la ora actuală decât să ne ducă spre alegeri anticipate, pentru că dacă nu se rezolva această alegere a președintelui, urma automat dizolvarea Parlamentului și alegeri anticipate.
Radu Dobritoiu: Domnule general, Rusia este deranjată de apropierea Republicii Moldova de Occident și de România, bineînțeles. Pare că Moscova este mulțumită de situația economică dificilă de peste Prut, adăugăm și Transnistria, unde interesele Rusiei, inclusiv cu trupe, sunt prezente. de la Moscova transmite Alexandr Beleavschi.
Corespondență din Moscova - Reporter: Alexandr Beleavschi - Actuala abordare de către Rusia a relațiilor cu Republica Moldova are în vedere mai multe seturi de factori contradictorii. Primul este cursul politic proocidental consacrat al Chișinăului, apropierea de Uniunea Europeană și NATO, creșterea integrării complexe cu România, distanțarea politică de Rusia și procesele din cadrul CSI. Pe de altă parte, ea ține cont de incapacitatea guvernării proocidentale de a rezolva criza politică permanentizată, criza economică, problema sărăciei și cea a corupției generalizate. Un alt grup de factori îl reprezintă dominația în sondaje a celor două partide proruse, creșterea susținerii populației față de apropierea de Rusia și integrarea euroasiatică, recuperarea și menținerea pieței ruse pentru produsele și muncitorii din Republica Moldova. Un alt set de factori, poate cel mai important, sunt problemele Transnistriei. Criza economică din Rusia și ceea ce Moscova și Tiraspolul numesc "blocada moldo-ucrainean a Transnistriei" au afectat puternic situația din regiunea separatistă, arătând totodată și limitele capacității de intervenție eficientă și rapidă a Rusiei în sprijinul Tiraspolului. Unii analiști ruși susțin că Moscova acceptă condiționat "deriva lentă a Moldovei spre Occident", cu menținerea anumitor mijloace de influență politică și economică. Condițiile Rusiei sunt ca Moldova să nu adere niciodată la NATO, ca Occidentul să-și asume plata pentru scoaterea din criză a economiei și asanarea clasei politice moldovenești, dar și ca Republica Moldova să nu se unească cu România. Iar dacă unirea se va produce totuși cândva, Transnistria să aibă dreptul la independență. În acest context, Moscova a declarat că dorește reluarea dialogului privind reglementarea conflictului transnistrean. Serghei Gubarev, reprezentantul rus în cadrul negocierilor în format 5+2, a numit inacceptabilă pauza de un an și jumătate, intervenită în acest proces.
Radu Dobritoiu: Domnule general, Moscova are radarele țintite spre România, dar bat pe deasupra Moldovei și pare că Rusia este mulțumită de situația 'celovekului' din Republica Moldova, de situația economică precară de acolo, pentru a avea sub control și, bineînțeles, să spunem foarte clar, sub șantaj politic și economic Chișinăul.
Alexandru Grumaz: Domnule Radu, dumneavoastră sunteți un jurnalist cu state vechi și jurnalist de război. În principiu, obiectivele strategice ale Rusiei nu s-au schimbat. Ele rămân aceleași: crearea unui cordon de apărare pe linia Ucraina-Moldova, aceste foste republici sovietice, care au fost parte integrantă a lumii ruse sau ceva de genul acesta. Aceasta este strategia Rusiei. Tacticile pot fi diferite...
Radu Dobritoiu: Gurile Dunării...
Alexandru Grumaz: Da, tacticile pot fi diferite, fie mijloace economice, fie financiare, fie politice, fie militare, care ne duc cu gândul la un război hibrid, care se derulează la ora actuală în Moldova și se derulează la fel și în Ucraina. Ucraina, în decembrie, a intrat într-un blackout total pentru o perioadă scurtă de timp. Pentru că, spuneam, strategia Rusiei în acest cordon pe care vrea să-l impună în jurul graniței vestice, Moldova este importantă, și pentru că la Chișinău există probleme interne, de care Moscova poate să profite. moldova este privită ca o parte a intereselor naționale rusești - trebuie să spunem lucrul ăsta, că e clar că așa se întâmplă, iar Putin spune că reconcilierea cu Occidentul este posibil în cazul în care Occidentul recunoaște interesele naționale ale Rusiei. Păi atunci vorbim de Transnistria, atunci vorbim de toată zona aia, în Ucraina de Est avem război. Propaganda rusă se execută la foc automat la Chișinău.
Radu Dobritoiu: Ați amintit de propaganda rusă, bineînțeles că nu putea să lipsească subiectul din problematica abordată de noi în această seară. Propaganda Rusiei în plin ascensiune și componentă importantă a războiului hibrid: luna trecută a fost lansată și platforma multimedia Sputnik Moldova. Simina Botar cu un comentariu pe acest subiect.
Reporter: Federația Rusă și-a reorganizat sistemul oficial al propagandei la sfârșitul lui 2014. Pe lângă emisiunile de televiziune în limba engleză Russia Today, care au rămas un produs premium, în privința mass media electronice a reorganizat masiv radio Vocea Rusiei, a renunțat la mai multe limbi de difuzare a emisiunilor pentru străinătate, inclusiv la emisiunile în limba română, dar în noul proiect denumit Sputnik a apărut o versiune în limba moldoveenască. Sputnik Moldova a apărut online de câteva săptămâni ca proiect de știri, comentarii și înregistrări audio, cu pretenția de a arăta o lume multipolară, în care fiecare țară are interesele sale naționale - cultura, istoria și tradițiile sale. Astfel că în locul comentariilor cu ștampilă oficial, acum a apărut un produs ceva mai rafinat. Fără să se ocupe atât de evenimentele din Rusia, pentru că rostul nu este mediatizarea în străinătate a vieții din Rusia, Sputnik Moldova vine cu propria optică asupra evenimentelor din Republica Moldova și România, pentru că a inaugurat un așa-numit proiect mediatic special, probabil perpetuu, Moldova-România, care îi oferă ocazia să posteze numeroase știri din România atent selectate. Imaginea cu pretenție de multipolaritate a Republicii Moldova, creată de Sputnik, se reduce acum la promovarea ex-premierului Vlad Filat, cu problemele pe care le are cu justiția, și a lui Igor Dodon, liderul socialiștilor moldoveni, care pare să ia toate deciziile în desele deplasări la Moscova. Imaginea care se creează pentru România, valabilă mai ales pentru ultimii 25 de ani, este că aici totul se desființează, se dezagregă, atitudinea față de Republica Moldova este de descurajare. Altfel, nimic nou. De exemplu, istoria unirii de la 1859 ar fi însemnat că administrația valahă de la București a obligat moldovenii să uite numele lor, limba și istoria. Sputnik Moldova este abia în perioada de rodare și de atragere a publicului, parti-pris-urile sunt cunoscute, nu-și va putea câștiga un public numeros cu aceste știri, așa încât ne putem aștepta la surprize.
Radu Dobritoiu: Domnule general, vorbim despre războiul hibrid și propaganda ca armă în interiorul acestor lupte extrem de complexe, care țin nu numai de război informațional, de război informatic, dar și de operațiuni psihologice, care se bazează pe aceste două componente de comunicare extrem de importante în secolul XXI. Bine, noi nu o să-i îndrumăm pe ascultători să intre pe acest site, pentru că nu prea au multe nici de învățat, nici de citit de acolo, dar l-am luat ca un exemplu de aa nu se face propagandă, pentru că, iată, Sputnik Moldova nu este nici pe departe la clasa înaltă a Sputnikului original.
Alexandru Grumaz: Deci Sputnik se prezintă drept o agenție internațională de știri și radio, cu filiale multimedia în zeci de țări ale lumii, creată în noiembrie 2014 de Kremlin, cu scopul spus, declarat de ei prezentării unui punct de vedere alternativ asupra evenimentelor internaționale. Este foarte interesant că este un mijloc al războiului hibrid, este o unealtă de media, folosită în războiul hibrid. Deci destabilizarea prin mesajele prin care Moscova încearcă să influențeze opinia publică, unde la mesajele, la temele actuale ale dezbaterii se promovează.. pe care le promovează, deci temele care se discută acolo sunt promovate de oamenii de rând. Deci se face o manipulare prin, pur și simplu, preluarea unor elemente de acolo și dezbaterea lor pe Facebook, pe ONG-uri militante, mă rog, prin tineri revoltați, care folosesc toate aceste lucruri.
Radu Dobritoiu: Foarte scurt, viitorul Republicii Moldova, viitorul apropiat.
Alexandru Grumaz: Aș vrea să mă refer la un singur lucru: mesajele externe sunt, însă, foarte bune. Reprezentantul german, de exemplu, a confirmat prin vocea președintelui Comisiei pentru politică externă de la Berlin, că nu există întârzieri la negocieri, în condițiile evitării alegerilor anticipate din Moldova. Eu cred că elita din Moldova,d e la Chișinău, va fi în stare, va fi capabilă să rezolve aceste probleme, la ora actuală.
Radu Dobritoiu: "Euroatlantica" la final, ediție în care am vorbit despre Republica Moldova, între NATO și Rusia. Invitatul ediției a fost generalul locotenent Alexandru Grumaz. Radu Dobrițoiu vă mulțumește pentru că ați fost alături de Radio România Actualități, pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica".
Realizator Radu Dobrițoiu, producător Nicu Popescu.
