Potrivit studiului, reforma justiției este una din cele mai mari restanțe ale autorităților moldovenești în raport cu angajamentele asumate în Acordul de Asociere. Aceasta deviază de la cerințele referitoare la transparență, implicare și participare a părților interesate. Studiul denotă că domeniul este afectat foarte mult de influența politicului.

Studiul scoate în evidență faptul că în domeniul fiscal unul din obiectivele care trebuie atinse pentru a realiza angajamentele asumate este reducerea numărului de facilități fiscale. La capitolul cooperării în domeniul energetic, racordarea Republicii Moldova la standardele europene decurge lent. Realizarea interconexiunilor energetice ale Republicii Moldova cu România se realizează cu multe întârzieri și tărăgănări.

Potrivit autorilor cercetării, domeniul calității apelor și gestionării resurselor nu a fost o prioritate pe agenda politică a autorităților moldovenești. Cu o singură excepție, legislația națională a fost racordată parțial la directivele europene, creând un cadru legal pentru gestionarea, protecția și folosirea eficientă a apelor din Republica Moldova. Sistemul colectării, epurării și deversării apelor uzate constituie unul din cele mai problematice segmente din domeniul protecției apelor.

Studiul mai relevă faptul că lipsa unei instituții naționale de certificare a produselor agroalimentare cu indicații geografice, denumiri de origine și specialități tradiționale garantate, împreună cu slaba informare a agenților economici și dificultatea de asociere în grupuri de producători, fac dificilă valorificarea potențialului național pe piața europeană și mondială.

Studiul a fost realizat cu sprijinul financiar al Ambasadei Regatului Țărilor de Jos.