O serie de indicatori de rezultat sunt confuzi, neclari și nu corespund obiectivelor generale și specifice. Planul de acțiuni a fost elaborat în grabă și fără o consultare suficientă a mediului asociativ și academic. Concluzia se conține într-un studiu de monitorizare a Planului de acțiuni pe anii 2016-2018 pentru implementarea Strategiei privind reforma administrației publice pentru anii 2016-2020, realizat de Institutul de Dezvoltare Urbană și Transparency Internațional, transmite IPN.

Potrivit directorului executiv al Institutului de Dezvoltare Urbană și unul dintre autorii studiului, Veaceslav Bulat, Strategia RAP prevede o monitorizare a implementării acesteia la nivel guvernamental și include proceduri, termeni, responsabili și forme de raportare semestrială și anuală. Cu toate acestea, pe parcursul a doi ani de la aprobarea Strategiei, autoritățile nu au publicat niciun fel de rapoarte oficiale despre rezultatele realizării acesteia, iar implementarea acțiunilor planificate se realizează cu întârzieri și abateri de la Plan.

Studiul mai arată că acțiunile de îmbunătățire a sistemului de planificare strategică și de elaborare a politicilor, aliniat la procesul bugetar și conectat la principiile SIGMA de administrare publică, stagnează. De asemenea, calitatea unor acte normative elaborate pentru implementarea Strategiei RAP lasă de dorit, în special a celor ce țin de delimitarea decizională.

Potrivit autorilor studiului, procesul de consolidare a capacităților instituționale și profesionale la nivelul autorităților publice centrale (APC) și autorităților publice locale (APL), care ar putea asigura implementarea eficientă a reformei și prestarea de servicii publice, se realizează cu sincope. În context, se atestă o comunicare insuficientă între Cancelaria de Stat și Academia de Administrare Publică în realizarea acțiunilor de consolidare a capacităților profesionale.

Autorii mai relevă că, în ultimii doi ani, fenomenul migrației politice în administrația publică din Republica Moldova a atins proporții fără precedent. Extinderea fenomenului s-ar explica atât prin corupția sau cumpărarea de sprijin politic, cât și amplificarea practicilor de amenințare și intimidare a aleșilor locali. Totodată, repartizarea resurselor financiare din bugetul de stat este utilizată în continuare ca un mijloc de agregare a loialității politice și stimulare a migrației politice a aleșilor locali.

Pentru redresarea situației, autorii recomandă actualizarea conținutului Planului de acțiuni a Strategiei RAP, revederea acțiunilor și indicatorilor de rezultat planificați pentru a-i ajusta la problemele identificate în Strategie. Printre recomandări se mai numără: publicarea de rapoarte semestriale și anuale privind implementarea Strategiei RAP, transparentizarea activității autorităților publice, în special a entităților noi create, dar și eliminarea instrumentului de alocare a resurselor din bugetul de stat și fondurile guvernamentale pe criterii politice.

Lilia Carasciuc, directorul  executiv al Transparency International Moldova, speră ca recomandările propuse să fie luate în considerare nu doar de guvernare, dar și de partide, care le vor include în programele lor electorale. „Calitatea vieții oamenilor depinde și de calitatea guvernării, de aceea fiecare reformă nu trebuie trecută cu vederea, mai ales o reformă de bază precum cea a administrației publice pentru că această reformă este o rădăcină, temelia altor reforme”, a spus Lilia Carasciuc.

În studiu au fost monitorizate acțiunile de reformare a administrației publice planificate pentru perioada iunie 2017-mai 2018.