Actuala criză afectează grav sectorul serviciilor, care aproape că și-a sistat activitatea de la introducerea restricțiilor în întreaga lume mai devreme în cursul acestui an, notează sursa citată. 

În pofida unei perioade de respiro în lunile de vară, perioadă în care guvernele europene au relaxat măsurile de carantină, multe restaurante, baruri, cafenele, unele hoteluri și magazine de vânzare cu amănuntul au fost nevoite să se închidă din nou pe măsură ce autoritățile se luptă cu un al doilea val al pandemiei.

„Recesiunea din domeniul serviciilor ar putea fi foarte diferită de o recesiune obișnuită. Așadar una dintre întrebări este: 'Cât va dura recuperarea?' Alta va fi: 'Care sunt efectele asupra șomajului?'”, afirmă Isabel Schnabel, membră a consiliului de administrație al Băncii Central Europene (BCE).

Interviul acordat de aceasta CNBC a venit după ce președintele BCE, Christine Lagarde, a subliniat într-un discurs că „un număr mare de persoane care și-au pierdut locul de muncă în primăvară au încetat să își caute un altul, 3,2 milioane de muncitori fiind clasificați ca 'descurajați'”.

Aceste persoane nu s-au înregistrat ca fiind șomere așadar nu sunt incluse în statisticile privind rata șomajului.

Rata șomajului a crescut la 8,3% în zona Euro, potrivit ultimelor date din luna septembrie, însă nu a ajuns momentan la nivelul crizelor anterioare, când scăderea numărului de persoane angajate a dus la o creștere vertiginoasă a nivelurilor de șomaj.

Rata șomajului a depășit 12% în 2013 în timpul crizei datoriilor suverane.

Schnabel a declarat că diferitele scheme de păstrare a locurilor de muncă au prevenit o creștere masivă a numărului de șomeri, dar în același timp „unele persoane nu își mai caută de fapt muncă și nu sunt înregistrați ca șomeri”.

În plus, BCE este îngrijorată de maniera în care criza cauzată de coronavirus afectează diferitele segmente ale populației.

„Ce vedem de asemenea, și eu cred că este important, e că [criza] afectează țările în moduri foarte diferite dar afectează foarte diferit și persoanele din cadrul aceleiași țări”, a precizat aceasta.

„Acest lucru prezintă noi provocări, preponderent pe partea fiscală dar, bineînțeles, afectează și politica monetară”.

Există date care arată că tinerii și femeile sunt două din categoriile cele mai afectate de repercursiunile economice ale pandemiei.

Muncitorii tineri tind să aibă contracte temporare de muncă, fiind mai ușor de concediat și multe femei lucrează în domenii în care au contact cu publicul, acestea fiind sever afectate de pandemie.

După relaxarea restricțiilor economia zonei Euro a crescut cu 12,7% în al treilea trimestru din 2020 - cea mai mare creștere înregistrată vreodată. Aceasta a urmat unei contracții de 11,8% în al doilea trimestru când erau în vigoare măsuri stricte de carantină.

BCE a a dat indicii că lucrează la mai multe măsuri de stimulare monetară pentru zona Euro, Lagarde sugerând mai devreme în cursul săptămânii că băncile centrale ar putea introduce condiții mai favorabile pentru bănci și achiziționa obligațiuni guvernamentale suplimentare pentru a ține economia pe linia de plutire.

„Este important ca creditarea să rămână pe atât de puternică pe cât este nevoie”, a declarat și Schnabel, adăugând că BCE analizează „toate” instrumentele disponibile.

„Există motive pentru care n-am redus rata dobânzilor în trecut și acum verificăm dacă aceste motive sunt încă relevante”, a adăugat aceasta când a fost întrebată de posibile modificări ale dobânzii de referință.

BCE s-a remarcat la începutul crizei prin decizia de a nu reduce rata dobânzilor, spre deosebire de băncile centrale ale Statelor Unite (FED) și Marii Britanii (Bank of England).

„Toate deciziilor noastre de politică monetară sunt luate în urma unei analize beneficii-cost, așadar trebuie să ne uităm la eficacitatea măsurilor în circumstanțele actuale și trebuie să ne gândim la efectele secundare, alegând mereu instrumentele cele mai bune pentru acest echilibru”, a declarat Schnabel.