Cifrele ridică mai multe semne de întrebare, întrucât, de exemplu, în registrul alegătorilor la scrutinul prezidențial din noiembrie 2016 erau înscrise oficial peste 3,2 milioane de persoane.

Datele recensământului din 2014 arată că 75 la sută dintre cei recenzați se declară moldoveni și numai 7 la sută – români. Întrebat de ce s-a decis separarea acestor două noțiuni, directorul Biroului Național de Statistică, Vitalie Valcov, a declarat că acesta este un subiect sensibil în Republica Moldova, astfel că această opțiune a fost considerată cea mai corectă.

„Ținând cont de aceste chestiuni sensibile pentru Republica Moldova, recomandările experților au fost de a fi echidistanți. Deci, a fost luată această decizie care, în condițiile Republicii Moldova, este cea mai bună”, a declarat Vitalie Valcov.

Deși numărul celor care se declară români s-a triplat față de ultimul recensământ din 2004, datele sunt contestate de organizațiile unioniste, în condițiile în care au fost semnalate cazuri în care recenzorii completau formularele cu creionul  și care ulterior ar fi putut fi schimbate.

De asemenea, aproape jumătate din populația municipiului Chișinău nu a reușit să fie numărată în cadrul recensământului, fapt ce pune la îndoială veridicitatea datelor, mai spun reprezentanții societății civile.

Alte grupuri etnice din Republica Moldova sunt ucrainenii – aproape 7 la sută, rușii – 4 la sută, bulgarii – 2 la sută, iar restul se situează sub un procent.

Din numărul total al celor recenzați, aproape 53 la sută au spus că vorbesc limba maternă ”moldovenească”, 23 la sută – limba română și peste 13 la sută – limba rusă, iar restul – alte limbi, cum ar fi găgăuza sau bulgara. De asemenea, aproape 97 la sută dintre respondenți s-au declarat creștini ortodocși.

Amintim că în ianuarie 2015, în presă au apărut date referitoare la etnia populației și limba vorbită care arătau că peste 23 la sută dintre locuitorii Republicii Moldova se declară români, iar peste 40 la sută spuneau că vorbesc limba română. BNS a negat că aceste date ar fi veridice, iar Procuratura Generală și Serviciul de Informații și Securitate au pornit o urmărire penală pe acest caz.

Datele oficial ale recensământului 2014 mai arată un număr de numai 209 mii de persoane care ar fi plecate peste hotare, pe când datele Ministerului de Externe arătau că numărul lor ar fi de 800 de mii, iar cele prezentate anterior de Biroul Național de Statistică oscilau în jur de aproximativ 600 de mii.

Modul în care a fost organizat recensământul populației și al locuințelor, dar și faptul că datele acestuia au întârziat atât de mult, a fost criticat în repetate rânduri de reprezentanții societății civile. Cu toate acestea, directorul Biroului Național de Statistică a declarat astăzi că datele sunt veridice și actuale, fiind valabile timp de 10 ani de la organizarea recensământului.

Procuratura Chișinău a deschis anterior un dosar penal pentru faptul că banii alocați pentru recensământ ar fi fost cheltuiți în alte scopuri, iar de la organizarea recensământului și până la publicarea datelor, au fost schimbați trei directori la Biroul Național de Statistică.