Opoziția mai consideră că integrarea europeană trebuie să se facă prin reforme, nu prin modificări ale Constituției.  Partidul Democrat va propune ca proiectul de modificare a Constituției să fie dezbătut săptămâna aceasta, deoarece în curând expiră termenul în care mai poate fi examinat, a anunțat liderul formațiunii, Vlad Plahotniuc. El a amintit că majoritatea parlamentară nu deține un număr suficient de voturi pentru modificarea Legii Supreme – 2/3 și că are nevoie de sprijinul PL și PLDM, care însă condiționează votul. El însă consideră că sprijinul pentru acest proiect nu trebuie condiționat.

„Scopul pentru care introducem noi această sintagmă în Constituție este acela de a face și mai clară direcția strategică de dezvoltare a Republicii Moldova, iar integrarea europeană trebuie să fie depolitizată și să nu mai fie obiectul speculațiilor electorale”, a declarat Vlad Plahotniuc.

PLDM a anunțat anterior că va susține proiectul PD dacă deputații democrați vor accepta și modificarea art. 13. Aceste discuții încă nu au avut loc și deocamdată poziția rămâne aceeași, a declarat pentru Radio Chișinău vicepreședintele PLDM, Vadim Pistrinciuc.

„Anterior noi am spus foarte clar că vrem să auzim părerea lor față de revizuirea art. 13. Președintele Parlamentului Andrian Candu a spus că va veni la fracțiune și vom discuta. Nu a mai venit la fracțiune, de aceea, am rămas la aceeași părere”, a afirmat deputatul PLDM.

Parlamentul trebuie mai întâi să respecte decizia Curții Constituționale care îl obligă să modifice denumirea limbii în română în Constituție, a comentat și președintele PL, Mihai Ghimpu. El a declarat că fracțiunea PL nu va sprijini un alt proiect de modificare până nu va fi amendat articolul 13. Totodată, Mihai Ghimpu susține  că integrarea europeană se face prin reforme, nu prin schimbarea unor prevederi constituționale.

„S-o lase mai moale cu integrarea europeană. În interior avem dictatură, dar se vorbește de integrarea europeană. Să revenim la valorile democratice, standardele și valorile europene și atunci o să mai vorbim. Atunci când o să avem justiție, când puterile în stat vor fi separate. Noi nu avem nevoie de prevederi în Constituție, noi avem nevoie de viață conform standardelor”, a menționat liderul PL.

Curtea Constituțională a avizat în decembrie anul trecut proiectul coaliției majoritare care vizează includerea unor prevederi, dar și a unui articol nou în Constituție care să stabilească faptul că integrarea europeană este obiectivul strategic de dezvoltare a Republicii Moldova.  La 31 octombrie anul trecut, Curtea a avizat și proiectul de modificare a denumirii limbii din „moldovenească” în română în Legea supremă. Atunci Curtea a statuat că modificarea denumirii limbii în art. 13 este de fapt o obligație a Parlamentului, urmare a hotărâri din decembrie 2013, când Curtea a decis că prevederea din Declarația de Independență care stabilește statutul limbii române, prevalează asupra textului Constituției din 1994 care face referire la așa-zisa ”limbă moldovenească”.