Războiul prin care moldovenii s-au eliberat de Rusia. Într-un comentariu pentru DW Moldova jurnalistul Vitalie Călugăreanu povestește despre prima zi de război, care a mobilizat civic R. Moldova, când la frontieră se îmbulzeau deja refugiați din Ucraina. S-au format cozi kilometrice de la primele ore ale dimineții. Moldovenii s-au mobilizat pe rețelele sociale și mergeau la vamă cu propriile mașini, luau refugiați și îi cazau la ei acasă - fără vreun îndemn în acest sens din partea autorităților. Pur și simplu asta au simțit că pot și trebuie să facă. Acest gest de empatie a contat enorm ulterior în demersul Chișinăului de integrare europeană. Deși vulnerabilă în fața Rusiei, Moldova s-a alăturat din prima zi de invazie, fără nicio rezervă, comunității internaționale care a condamnat agresiunea rusă. Mai mult, chiar din primele zile de război, Chișinăul a făcut pași care au iritat foarte tare Rusia, inclusiv a semnat, concomitent cu Ucraina, cererea de aderare la UE, amintește autorul.

„R. Moldova, deși profund marcată, a făcut față provocărilor în cei 4 ani de război” titrează RFI Moldova - „Există o coeziune europeană în raport cu Ucraina, în pofida unor lideri care încearcă să deturneze politicile UE. Europa trebuie să găsească o formulă de pace care să împiedice revenirea războiului pe continent”, declară la RFI Angela Grămadă, președinta asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale (ESGA). „Cei patru ani de război au mai arătat că la Chișinău se poate găsi voință politică atunci când războiul hibrid se amplifică, iar Bucureștiul poate să valorifice potențialul său politic și diplomatic pentru a sprijini Republica Moldova. Iar cea mai mare realizare a Republicii Moldova este avansarea în procesul de integrare europeană”, mai spune Angela Grămadă, la RFI Moldova.

Ucraina, lecția rezistenței. Jurnalistul Alex Cozer scrie pe Jurnal.md că poporul ucrainean a rezistat. Așa cum nu și-a imaginat probabil nimeni. Autorul scrie că din păcate însă recunoștința noastră pentru rezistența ucraineană este mult prea mică. Propaganda barbarilor reprezintă practic un al doilea război, doar că dus prin alte metode și pe o suprafață mult mai mare, împotriva întregii lumi libere și democratice, în special din Europa. Acest război hibrid, război cognitiv al Rusiei împotriva noastră, devine tot mai puternic de la zi la zi. Fețe noi și noi, de multe ori create de intelignța artificială, apar în fiecare zi pe rețelele de socializare diseminând falsuri și propaganda unui stat criminal care a provocat cel mai sângeros război din lumea ultimilor 80 de ani. Și din păcate, unii dintre noi, sunt atât de slabi, atât de slabi în comparație cu ucrainenii, încât cedează acestui nou tip de război. Autorul îi îndeamnă pe cei care sunt mai bine informați, inteligenți, patrioți, să fie mai mult mai activi în a ne apăra în fața acestui război împotriva minților noastre. Trebuie să rezistăm, pentru noi, pentru libertatea noastră, viitor și prosperitate. Să luăm exemplu de la ucraineni! – conchide autorul.

Condamnări ferme și tăceri: Cum s-a împărțit scena politică de la Chișinău la 4 ani de invazie rusă în Ucraina, relatează TV8. Pentru unele formațiuni, 24 februarie a fost un moment de reafirmare a unei poziții clare: condamnarea agresiunii Federației Ruse, solidaritate cu poporul ucrainean și angajament pentru valorile libertății și ale parcursului european. Alte partide au vorbit despre război, pace sau suferință, însă fără a menționa direct Rusia în calitate de agresor, preferând apeluri la încetarea conflictului. Au existat și formațiuni care au evitat complet subiectul. Liderul Partidului Acțiune și Solidaritate și președintele Parlamentului, Igor Grosu, a publicat un mesaj de condamnare a războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Partidul Socialiștilor din Moldova nu a publicat niciun mesaj la patru ani de la începutul războiului. Igor Dodon a transmis însă, cu o zi înainte, un mesaj cu ocazia Zilei Apărătorului Patriei. Iar deputatul PSRM, Bogdan Țîrdea, a criticat protestul organizat de Amnesty International la Ambasada Rusiei din Chișinău. Pe pagina Partidului Mișcarea Alternativa Națională (MAN) - nicio referință la războiul crunt. Pe site-ul Primăriei Chișinău însă a fost publicat un comunicat de condamnare a războiului, în care se menționează implicarea municipalității în gestionarea fluxului de refugiați. Niciun cuvânt despre Rusia, notează TV8, care amintește că în anul 2022, după declanșarea războiului, Ion Ceban se temea că securitatea în municipiul Chișinău ar putea fi pusă în pericol de valul de refugiați ucraineni. Anterior, Ion Ceban a recunoscut, într-un interviu pentru Euronews, că se afla la Moscova în ziua de 24 februarie 2022, când Rusia a atacat Ucraina.

„Pe mine m-a salvat Moldova, iar cei care au venit să mă «salveze» au vrut să mă distrugă”, povestea o femeie refugiată de război, găzduită în R. Moldova. Ziarul de Gardă rememorează primele zile de război, când mulți refugiați și-au găsit acoperiș în centrele de plasament din R. Moldova, dar cei mai mulți ucraineni care au fugit din calea războiului au fost găzduiți de familii de moldoveni.

Câți refugiați rămân în R. Moldova și care este situația celor din regiunea transnistreană, scrie Zona de Securitate. În R. Moldova, se află în prezent aproximativ 140 de mii de refugiați din Ucraina. Potrivit datelor Inspectoratului General pentru Migrație (IGM), peste 88 de mii de acte privind protecția temporară au fost eliberate. Conform celor mai recente informații comunicate de IGM, aproximativ 7.561 de beneficiari înregistrați ai protecției temporare locuiesc în prezent în regiunea transnistreană. UNHCR estimează că în regiune se află aproximativ 9 mii de refugiați. În prezent, 952 de persoane din regiunea transnistreană primesc asistență financiară din partea UNHCR – un sprijin umanitar simbolic care îi ajută să acopere nevoile de bază precum alimente, locuință sau medicamente.