Raportul a fost elaborat în conformitate cu hotărârea Parlamentului din 17 octombrie 2019 în baza raportului Comisiei parlamentare de anchetă. Documentul face o scurtă analiză a situației în care se pomenise sistemul bancar în perioada de vârf a fraudei bancare din toamna anului 2014. De asemenea, sunt prezentate informațiile cum au fost folosite creditele de urgență. Banca Națională concluzionează că acele credite au fost acordate în conformitate cu prevederile legale și au fost utilizate conform destinației.

Raportul încearcă mai degrabă să prezinte în lumină pozitivă Banca Națională, după ce Comisia parlamentară de anchetă a constatat că poartă o responsabilitate mare pentru frauda bancară, a comentat pentru Radio Chișinău președintele Comisiei, Alexandru Slusari. Informațiile prezentate sunt irelevante, care pot fi găsite și în surse deschise, iar scopul este mai degrabă de a acoperi frauda, decât a face lumină, potrivit lui Alexandru Slusari.

Și analistul economic de la Expert-Grup, Dumitru Pintea menționează că raportul este unul mai mult tehnic, care arată cum au fost împărțiți banii, dar nu răspunde la întrebarea de ce s-a ajuns la acea situație.

Amintim că în urma devalizării sistemului bancar, BNM a acordat un credit de urgență în valoare de aproximativ 13,3 miliarde de lei celor trei bănci, pentru achitarea depozitelor. Creditul a fost garantat de guvern. Ulterior, acesta a fost transformat în datorie de stat, care trebuie să fie achitată în decurs de 25 de ani cu dobândă, astfel încât suma finală va fi de aproximativ 24,5 miliarde de lei.

Recent procurorii anticorupție au efectuat noi percheziții la Banca Națională, în urma cărora fostul guvernator Dorin Drăguțanu, dar și alți foști sau actuali funcționari de la BNM au fost reținuți.