Raportul ediției din anul 2018 – To the Brink – and Back? (n.r – Pe marginea prăpastiei și înapoi?) cuprinde mai multe referiri la România, țara din cadrul NATO care găzduiește sistemul antirachetă de la Deveselu sau brigada multinațională a Alianței de la Craiova, iar începând cu anul 2017 alocă 2% din PIB pentru apărare, relatează CaleaEuropeana.ro

În cazul în care aliații din NATO ar fi atacați de un inamic, 81% dintre cetățenii români susțin ca țara lor să intervină în sprijinul aliaților, a doua cea mai ridicată susținere în rândul opiniei publice din regiune, după Polonia (90% dintre cetățeni susțin același lucru). Mai mult, 75% dintre români ar vota ca țara lor să rămână în NATO, iar 66% consideră că această apartenență euro-atlantică este una pozitivă.

Din perspectiva securității regionale, raportul se axează pe dimensiunea Europei Centrale și de Est aflată poziționată în dilema de a fi ”în interiorul sau în exteriorul” structurilor din care fac parte, argumentând din perspectiva ”democrației iliberale” din Polonia sau Ungaria, dar și din cea a progresului înregistrat în materie de cooperare pe palierul securității și apărării în cadrul NATO.

50% dintre români consideră că țara lor aparține Occidentului

Raportul MSC 2018 prezintă și datele unor sondaje de anul trecut, realizate sub egida Globsec (Forumul pentru securitate de la Bratislava), și concentrate pe percepția opiniei publice din țările flancului estic al NATO, cele care au aderat în ultimele două decenii și la UE și la Alianța Nord-Atlantică.

La întrebarea ”Ce cred est și central-europenii despre orientarea geopolitică: țara dvs. ar trebui să fie…”, 50% dintre români au votat cu opțiunea ”parte a Occidentului”, 21% ”nu știu/ nu răspund”, 15% ”între Occident și Răsărit” și 14% ”parte a Răsăritului”.

Prin comparație, sentimentul de apartenență la Occident în regiune este mai mare doar în Croația (56%). La același capitol, România depășește în termeni de percepție publică Polonia (45%), Bulgaria (42%), Ungaria (39%), Cehia (33%) și Slovacia (21%).

De asemenea, România este țara cu cel mai mic procent al cetățenilor care consideră că țara lor este poziționată geopolitic între Occident și Răsărit (15%), fiind devansată de Croația (26%), Bulgaria (27%), Polonia (35%), Cehia (41%), Slovacia (42%) și Ungaria 56%). 

81% dintre români susțin ca țara lor să își apere aliații

România și Polonia, singurele țări NATO din Europa Centrală și de Est care alocă 2% din PIB pentru Apărare, sunt și statele ai căror cetățeni susțin în procente aproape absolute angajamentul față de articolul V al Tratatul Alianței Nord-Atlantice, cel potrivit căruia un atac împotriva aliat este unul împotriva tuturor și ceilalți aliați vor veni în sprijin.

La întrebarea ”Ce cred est și central europenii: sprijinul pentru NATO…”, 81% dintre români ar fi de acord cu apărarea aliaților, 75% ar vota ca țara lor să rămână parte a NATO, iar 66% caracterizează apartenența la Alianță drept una pozitivă.

Singura țară care devansează România în termeni de susținere publică față de aceste opțiuni este Polonia: 90% dintre cetățenii polonezi ar fi de acord cu apărarea aliaților, 86% ar vota ca țara lor să continue în NATO, iar 80% consideră că apartenența la Alianța Nord-Atlantică este un lucru pozitiv.

Cel mai scăzut nivel de susținere pentru apărarea aliaților în rândul țărilor din regiune se numără în Bulgaria (47%) și în Slovacia (54%). În aceleași țări, 43% (Slovacia) și 54% (Bulgaria) dintre cetățeni ar vota ca statele lor să rămână țări membre ale NATO.

Ungaria, un stat recunoscut pentru poziții eurosceptice în cadrul UE și deschis unei relații bune cu Rusia, înregistrează un nivel ridicat de susținere în raport cu NATO: 68% dintre cetățeni sunt de acord cu apărarea aliaților și 76% ar vota pentru a rămâne parte a NATO.

Raportul Conferinței de Securitate de la München, ajunsă anul acesta la cea de-a 54-a ediție, va oferi o bază de discuții pentru reuniunea de la finalul săptămânii viitoare (16-18 februarie) la care vor participa, printre alții, președintele Comisiei Europene, secretarul general al NATO, secretarul Apărării din SUA sau ministrul de Externe al Rusiei. De asemenea, va participa, în premieră, prim-ministrul Marii Britanii, Theresa May. Țara gazdă, Germania, va fi reprezentată de miniștrii Apărării și de Externe în funcție, Ursula von der Leyen și Sigmar Gabriel.

Asemenea tradiției din anii precedenți, Conferința de la München va urma reuniunii miniștrilor Apărării din țările NATO.