Din 51 de acțiuni planificate au fost realizate până acum numai 11, iar termenul limită este luna decembrie a anului 2017. Raportul intermediar al societății civile a monitorizat domeniile prioritare– reforma administrației publice și cea a justiției, precum și dezvoltarea economică și buna guvernare în sectorul financiar-bancar, declarate prioritare de actuala guvernare.

Din 51 de activități incluse în Foaia de parcurs, 26 au fost planificate pentru perioada iulie-noiembrie, iar dintre acestea au fost realizate numai 11. Chiar și din cele realizate, 4 sunt considerate realizate cu rezerve, astfel încât experții constată întârzieri pe mai multe domenii. Dar nu doar depășirea termenelor stabilite îi îngrijorează pe analiști, ci și modul în care sunt implementate unele reforme asumate de autorități, de exemplu cea cu privire la reforma administrației publice și a Guvernului, după cum a remarcat Ion Gumene, de la Asociația Expert-Grup.

„Lipsește fundamentarea opțiunii privind structura Guvernului și a deciziilor privind structura autorităților administrative. Nu este explicită delimitarea funcției politice de funcția de administrare. Acesta a fost, de fapt, argumentul principal de ce se modifică Legea cu privire la Guvern și de ce funcția de secretar de stat este una inovativă”, a declarat Ion Gumene.

În domeniul justiției, adoptarea unui nou Cod de procedură civilă, prin care se scurtează durata proceselor în instanțe,  este salutată de experți. În același timp, provoacă îngrijorare o inițiativă prin care ar urma să fie limitat accesul la datele din hotărârile judecătorești, deși  un regulament al Consiliului Superior al Magistraturii stabilește publicarea lor integrală, a semnalat Nadejda Hriptievschi, de la Centrul de Resurse Juridice.

„După mai multe lupte între societatea civilă și CSM, în septembrie s-a aprobat în sfârșit regulamentul CSM care prevede publicarea numelor părților ca regulă și excluderea numelor doar în cazuri excepționale, acum ne-am trezit cu un proiect de lege care prevede anonimizarea ca regulă. Proiectul se află încă la etapa de consultări publice”, a declarat Nadejda Hriptievschi.

În sectorul financiar-bancar, cea mai mare restanță o reprezintă investigarea ineficientă a fraudei bancare din 2014, a subliniat Dumitru Pântea, de la expert-Grup.

„Chiar dacă mai multe investigații au fost demarate, la trei ani distanță de la acest trist episod, investigațiile sunt lipsite de transparența necesară, iar recuperarea fondurilor deturnate are loc doar din perspectiva comercializării bunurilor deținute de băncile în proces de lichidare”, a declarat Dumitru Pântea. 

Foaia de parcurs pentru perioada iulie-decembrie 2017 este a doua asumată de autoritățile de la Chișinău. Documentul a fost elaborat pentru a sincroniza eforturile Guvernului și Parlamentului pentru implementarea unor angajamente urgente prevăzute de Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, dar și pentru a dinamiza unele reforme în vederea fortificării relațiilor cu Fondul Monetar Internațional și alți parteneri de dezvoltare.