Principala problemă este implementarea legilor, spun experții Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), care au prezentat studiul. 

Raportul de alternativă al IPRE arată o serie de restanțe în ceea ce privește reglementarea finanțării partidelor politice, modalitatea de selectare și promovare a judecătorilor și procurorilor, dar și de numire a magistraților la Curtea Constituțională, situația presei care este politizată și monopolizată, precum și a societății civile, care este discriminată dacă prezintă opinii mai critice față de guvernare. Astfel, chiar dacă au fost adoptate o serie de legi menite să apropie Republica Moldova de standardele europene, problema cea mai mare este implementarea lor, dar și faptul că discuția privind integrarea europeană a fost intens politizată, afirmă directorul executiv al IPRE, Iulian Groza.

„Integrarea europeană în Republica Moldova este excesiv de politizată, atât la nivel intern, cât și din punct de vedere geopolitic. Lucrul acesta a dus la scăderea susținerii cetățenilor față de opțiunea europeană, se datorează inclusiv scăderii încrederii în instituțiile publice din Republica Moldova. Conflictul aparent între instituția prezidențială și Guvern, legat de antagonizarea vectorilor de geopolitică nu are cum să ajute Republica Moldova în avansarea pe parcursul european”, a declarat Iulian Groza.

Una dintre problemele cele mai importante este reforma justiției, a remarcat reprezentantul Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Mindaugas Kacerauskis.

„Îmi permit să afirm că problema principală este reforma sectorului de justiție, în special independența justiției care afectează dezvoltarea economică. O altă problemă este reforma sistemului electoral și recomand ca să fie luate în considerare opiniile Comisiei de la Veneția. Problema monopolizării și concentrării mass-media se află printre prioritățile noastre”, a declarat Mindaugas Kacerauskis.

Ministrul adjunct al Afacerilor Externe și Integrării Europene, Daniela Morari, a admis faptul că implementarea reformelor este punctul slab al transpunerii Acordului, dar a remarcat că legislația a fost racordată într-o mare măsură la cea europeană.

„Dacă ne uităm nu doar în ce am planificat în ultimii trei ani, dar în tot ce are Republica Moldova ca angajamente în Acordul de Asociere, în anexele Acordului de Asociere, deja sunt transpuse 34 de procente. Eu cred că este o cifră destul de importantă”, a declarat Daniela Morari.

Autoritățile au aprobat la sfârșitul anului trecut un nou plan de acțiuni de implementare a Acordului de Asociere pentru anii 2017-2019, în cadrul căruia sunt mai bine specificate măsurile de implementare ale legislației, a adăugat Daniela Morari.

Săptămâna viitoare, la 31 martie, la Bruxelles, va avea loc reuniunea Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană, unde urmează să fie discutată noua agendă de asociere pentru anii 2017-2019.