Principalele constatări ale rapoartelor de monitorizare:

Nivelul de abilitare și reprezentare a persoanelor de etnie romă:

Se atestă un nivel scăzut de informare a persoanelor de etnie romă referitor la procedurile de vot și concurenții electorali. O bună parte din alegătorii de etnie romă au întâmpinat dificultăți în identificarea concurenților electorali și înțelegerea procedurilor de vot. În ziua alegerilor acest fapt a generat situații când persoanele de etnie romă au solicitat de la membrii Birourilor Electorale ale Secțiilor de Votare suport pentru a înțelege informația expusă în buletinul de vot.

Misiunea de monitorizare accentuează nivelul limitat de transparență a listelor de candidați și informației privind poziționarea în liste. Observatorii au identificat situații în care candidații de etnie romă nu cunoșteau numărul lor de înregistrare în lista candidaților. Organele și concurenții electorali au depus eforturi insuficiente pentru a aduce la cunoștința alegătorilor dar și persoanelor interesate informații despre poziționarea și profilul candidaților.

Romii nu sunt reprezentați în consiliile raionale și primării. Nici un candidat de etnie romă nu a fost ales în calitate de Consilier local de nivelul II sau Primar. În consecință, gradul de reprezentare politică a persoanelor de etnie romă la aceste niveluri a rămas neschimbat, fiind similar cu scrutinele electorale locale generale precedente.

Persoanele de etnie romă sunt sub-reprezentate în consiliile locale. În 8 localități compact populate de romi au fost alese 12 persoane de etnie romă în calitate de Consilieri local de nivelul I (2 consilieri municipali, 4 consilieri orășenești, 3 consilieri comunali, 3 consilieri sătești). Profilul acestora este următorul: 10 candidați delegați de 4 concurenți electorali; 2 persoane alese în calitate de consilieri independenți; 6 femei, respectiv 6 bărbați.

Aria geografică de reprezentare politică a localităților compact populate de romi a rămas asimetrică. Toate persoanele de etnie romă care au fost alese în calitate de Consilieri locali de nivelul I sunt localizate în zona de Nord și Centru a Republicii Moldova. Până în prezent nu a fost documentată prezența alegerii Consilierilor locali de nivelul I (persoane de etnie romă) în zona de Sud a Republicii Moldova.

Îndemnăm partidele politice să faciliteze participarea romilor, atât în structurile decizionale, cât și în calitate de candidați pe poziții eligibile. Solicităm reprezentanților aleși/delegați ai concurenților electorali în cadrul autorităților publice locale de nivelul I și II, în perioada post-electorală (a) să abordeze planificat problemele curente ale populației de etnie bomă, (b) să evalueze gradul de marginalizare social-economică a acestui grup vulnerabil, (c) să identifice cauzele ce generează aceste probleme și (d) să elaborareze intervențiile strategice în cadrul Agendelor Primăriilor și Consiliilor locale de nivelul I și II. Nu în ultimul rând, recomandăm organelor electorale și concurenților electorali să asigure accesul la informațiile despre lista și profilul candidaților pentru consiliile locale. 

Incluziunea procesului electoral pentru persoane cu dizabilități:

Persoanele cu dizabilități rămân a fi unul dintre cele mai marginalizate grupuri sociale în procesul electoral și în sfera politică. Deși, comparativ cu alte scrutine, problematica persoanelor cu dizabilități a fost mai prezentă în platformele electorale ale concurenților electorali și în mass media, abordarea a avut un caracter general, fără a ține cont de barierele specifice cu care se confruntă persoanele cu dizabilități.

Se atestă o reprezentare extrem de redusă a persoanelor dizabilități în organele elective locale. Doar 20 persoane cu dizabilități au candidat la Alegerile Locale Generale din 20 octombrie 2019. În rezultatul scrutinului doar 9 persoane au devenit consilieri locali, din care: 7 femei și 2 bărbați, 2 persoane utilizatoare de scaun rulant, 1 persoană independentă și 8 de pe liste de partid, 1 persoană cu demnitate publică a renunțat la mandat.

Misiunea de observare a identificat tendințe de marginalizare a candidaților persoane cu dizabilități prin poziționarea acestora pe locuri neeligibile. În Ceadîr-Lunga, o persoană cu dizabilități a fost plasată inițial de PSRM pe un loc eligibil. Ulterior concurentul electoral a modificat lista inițială, plasând-o după locul 20. În orașul Glodeni, o persoană cu dizabilități după ce a fost plasată pe ultimul loc din listă de blocul ACUM, nu a fost de acord cu poziționare și s-a retras din cursă.

Persoanele cu dizabilități se confruntă în continuare cu bariere de accesibilitate a informației și infrastructurii. Deși există anumite progrese sub aspectul asigurării accesibilității informației electorale pentru persoanele cu dizabilități senzoriale, accesul rămâne limitat. Sediile partidelor politice și reprezentanțelor acestora în teritoriu, secțiile de votare rămân, în mare parte, inaccesibile pentru persoanele cu dizabilități. Informațiile cu caracter electoral au fost inaccesibile pentru persoanele cu dizabilități intelectuale. Analiza programelor electorale ale concurenților din perspectiva reflectării problemelor cu care se confruntă persoanele cu dizabilități arată că acest grup de persoane nu reprezintă o prioritate pentru concurenții electorali și în marea majoritate a cazurilor, este vizat de o manieră generală. Analiza programelor electorale ale concurenților din perspectiva reflectării problemelor cu care se confruntă persoanele cu dizabilități arată că acest grup de persoane nu reprezintă o prioritate pentru concurenții electorali și în marea majoritate a cazurilor, este vizat de o manieră generală.

Efortul de monitorizare a depistat o breșă sistemică caracterizată prin lipsa informației în timp real referitoare la concurenții electorali incluși în liste, poziționarea inițială a acestora și modificările ulterioare, precum și   problema accesului limitat la informații despre profilul candidaților – precondiție esențial pentru desfășurarea unui scrutin liber și corect.     

În privința persoanelor cu dizabilități, partidele politice ar trebui să aibă în vedere faptul că această comunitate, care reprezintă 5% la nivelul societății, nu are nici o șansă de a-i fi promovate și apărate interesele în organele din administrația publică locală, dacă reprezentanți ai ei nu sunt propuși pe listele de candidați ai partidelor, pe locuri eligibile. Recomandăm fiecărui partid politic să aibă în vedere cel puțin un candidat din rândul persoanelor cu dizabilități, provenind de preferință din rândul activiștilor acestei comunități - al celor care au experiență și expertiză legate de politicile publice în sprijinul acestor persoane și de promovare a acestora. Totodată, concurenții electorali trebuie să își adapteze campania pentru asigura accesibilitatea informației și participarea plenară a persoanelor cu dizabilități.

Organele electorale și autoritățile publice trebuie să depună eforturi amplificate pentru a asigura accesul efectul al persoanelor cu dizabilități la informație și infrastructură. Se recomandă evaluarea accesibilității tuturor secțiilor de votare în baza unui instrument comun de evaluare și implementarea neîntârziată a condițiilor de accesibilitate. Este necesară instruirea funcționarilor electorali și a reprezentanților APL, partidelor politice, mass-media cu privire la necesitățile speciale și oferirea corectă a suportului persoanelor cu dizabilități în perioada electorală, inclusiv în ziua votării.

La nivel de societate, este necesară schimbarea paradigmei vis-a-vis de percepția persoanor cu dizabilități:  de la abordarea medicală, bazată pe milă și caritate la abordarea bazată pe drepturile omului, în care persoanele cu dizabilități se bucură de drepturi în condiții de egalitate cu ceilalți, iar autoritățile își exercită obligațiile corespunzătoare.

Raportul este realizat sub egida Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte, în cadrul proiectului „Pledoaria societății civile pentru alegeri incluzive și corecte în Republica Moldova, conforme recomandărilor UE și OSCE/ODIHR și angajamentelor în domeniul drepturilor omului”, implementat de Fundația Est-Europeană, în parteneriat cu Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, Piligrim Demo și Tarna Rom în colaborare cu Alianța INFONET. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia.