Mai mult de jumătate din populația adultă din Uniunea Europeană este supraponderală sau suferă de obezitate, în timp ce un copil din trei se confruntă cu același probleme, potrivit unui raport publicat marți de United European Gastroenterology (UEG), care reunește principalele asociații din domeniul sănătății digestive.

Acestea sunt cifre alarmante, care "în viitorul apropiat nu vor face decât să crească și să determine una dintre cele mai mari provocări pentru sănătatea publică cu care ne confruntăm", avertizează Markus Peck, responsabil pe probleme medicale al UEG.

Documentul avertizează că există studii care demonstrează că obezitatea poate spori cu 50 % riscul de a suferi de cancer colorectal, mai ales în rândul bărbaților. De asemenea, aproape trei sferturi dintre obezi suferă de grăsime la ficat, ceea ce poate degenera în steatohepatită non-alcoolică (NASH) și provoca probleme mult mai grave.

Raportul dezvăluie că incidența obezității infantile este mai mare în țările din sudul Europei, unde dieta mediteraneeană, bogată în vegetale și un consum limitate de carne roșie, a fost înlocuită de produsele procesate. Malta, Croația, Italia, Spania, Cipru, Grecia și Portugalia se clasează în fruntea membrilor comunitari cu cel mai mare procent de copii supraponderali.

Se avertizează totodată asupra cercului vicios între obezitate și sărăcie: există studii ce corelează veniturile mici de obezitate, fapt care poate avea repercusiuni asupra sănătății mintale a copiilor, provocând anxietate și depresie și un randament scăzut la școală. Studiul subliniază și importanța pentru viitorul copilului pe care o are alimentația în primii ani de viață.

Pe de altă parte, obezitatea presupune și o povară pentru societate, nu doar în ce privește costul tratamentelor medicale pe care le implică, ci și a pierderilor economice derivate din scăderea productivității și pierderea calității vieții. Un cost pe care studiul îl cifrează la 81 de miliarde de euro pe an în Uniunea Europeană.

Raportul consideră vinovate alimentele ultraprocesate, produsele precongelate, cărnurile procesate și chipsurile ambalate. Potrivit UEG, aceste alimente produse de mari companii sunt destinate consumului pe o durată mai lungă de timp, comparativ cu alimentele sănătoase dar perisabile.

Raportul corelează și consumul acestor produse, care au un conținut mare de sare, zahăr și grăsimi saturate, de o creștere a riscului de cancer. Produsele ultraprocesate asigură între 25% și 50 % din totalul consumului energetic zilnic. De aceea, restricțiile la accesul acestor produse se numără printre măsurile reclamate atât de UE cât și de țările membre pentru a reduce riscul, costul și impactul social al bolilor digestive.

Se cere, printre alte măsuri, să se limiteze publicitatea și disponibilitatea așa-numitelor alimente "junk food" mai ales în rândul copiilor, să se impună taxe fiscale asupra băuturilor carbogazoase și o etichetare mai clară privind valoarea calorică și cea nutrițională.

În general, UEG cere reducerea producției de alimente procesate și mai mute campanii de conștientizare menite să schimbe cultura alimentară în favoarea alimentelor sănătoase. "Obiectivul nostru este de a obține o transformare la nivel european în favoarea unor regimuri alimentare sănătoase pentru 2050", a explicat responsabilul pe probleme medicale al UEG.

Markus Peck recomandă dublarea consumului de fructe, legume, nuci și verdețuri și reducerea la jumătate a cărnurilor roșii și a zahărului în următorii 30 de ani. Zahărul ar trebui să reprezinte, de asemenea, mai puțin de 10% din consumul total de energie zilnică, iar grăsimile suprasaturate sub 10%.

Raportul UEG recomandă totodată limitarea pe cât posibil, sau chiar interzicerea, consumului așa-numitelor grăsimi trans, care cresc nivelul de colesterol LDL (colesterol rău) și scad în același timp nivelul de colesterol HDL (colesterol bun) - această combinație nefericită fiind un factor important în producerea unor afecțiuni cardiace și altor boli. 

Sursa:Agerpres