Mortalitatea bărbaților vârstnici depășește cea a femeilor. În ansamblu, principalele cauze de deces sunt bolile aparatelor digestiv și circulator. De altfel, acestea din urmă reprezintă cauza predominantă a dizabilității. Maladiile oncologice le sunt specifice persoanelor din categoria de vârstă 65-69 de ani. Bărbații cu vârsta curpinsă între 55 și 64 ani sunt afectați în proporție mai mare de tuberculoză, se arată în raport.

Conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2024, numărul total al pensionarilor a constituit aproape 675.000. De menționat că femeile beneficiază de pensii medii pentru limită de vârstă mai mici cu circa 17% comparativ cu pensiile bărbaților. O pensionară a primit în medie 3.683 lei în anul trecut, iar un bărbat pensionar – 4.156 lei. Raportul BNS notează că pensia pentru limită de vârstă acoperă valoarea minimului de existență pentru pensionari cu aproape 120%.

Statistica evidențiază faptul că în jur de 24 la sută din pensionarii pentru limita de vârstă erau angajați la momentul stabilirii pensiei. Conform Anchetei Forței de Muncă, în anul trecut, numărul vârstnicilor activi din punct de vedere economic a fost de 97.000, ceea ce constituie peste 10% din totalul persoanelor angajate. Vârstnicii sunt preponderent ocupați în activități agricole, învățământ, medicină și asistență socială.

Statistica prezentată de BNS indică o situație financiară mai bună în gospodăriile cu vârstnici din mediul urban, unde venitul mediu lunar este cu 1.500 de lei mai mare decât al vârstnicilor din sate, în schimb cheltuielile lunare ale celor din orașe sunt mai mari cu cel puțin o mie de lei. În raport se precizează că aproape 68% din venitul lunar al unui pensionar se cheltuie pe produse alimentare și servicii comunale și doar 5,5% - pentru sănătate. Totuși, oriunde s-ar afla, persoanele în etate au ca sursă principală de venit prestațiile sociale, acestea constituind 55,4% din veniturile lunare ale gospodăriei, indică raportul pentru anul 2023. Datele oficiale mai arată că transferurile din afara țării au contribuit la formarea veniturilor gospodăriilor cu vârstnici în proporție de 6,2%.

În ceea ce privește condițiile de trai, acestea sunt mai bune în mediul urban, unde vârstnicii au rețele de apă, canalizare și de încălzire. În timp ce în sezonul rece vârstnicii din orașe dispun de încălzire centrală sau autonomă în proporție de peste 75%, în sate 91 la sută din vârstnici își încălzesc casa cu lemne și cărbuni.

Documentul elaborat de BNS mai evidențiază faptul că ponderea vârstnicilor care își apreciază nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun este mai mare în mediul urban. Mai exact, în orașe 11,6% din gospodăriile formate din vârstnici și-au apreciat înalt nivelul de trai, pe când în astfel această percepție au avut-o doar puțin peste 5%.