Subiectul celor 100 de zile de guvernare PAS este în continuare abordat în presa de la Chișinău. Într-un interviu  pentru Radio Europa Liberă, istoricul și comentatorul Gheorghe Cojocaru opinează că la împlinirea a o sută de zile de la preluarea puterii de către Partidul Acțiune și Solidaritate, opoziția parlamentară n-a ratat ocazia de a lovi în actuala guvernare, acuzând-o de câte în lună și în stele: de la întârzierea negocierilor cu Gazprom-ul și ineficiența ajutoarelor de stat pentru consumatorii casnici de gaze naturale până la majorarea prețurilor și neprezentarea unui plan de dezvoltare social-economică pentru următorii ani. S-a ajuns până acolo încât socialiștii lui Igor Dodon au cerut deja alegeri generale anticipate, sperând să revină cât mai curând în barca puterii din care au fost dați jos câteva luni în urmă.” Potrivit comentatorului, însă o nouă campanie electorală și alegeri prezidențiale și parlamentare anticipate ar fi ca balul pe timp de ciumă în aceste vremuri de pandemie și de criză economică globală.

 „De la politica externă „echilibrată” la politica externă duplicitară”, scrie Nicolae Negru într-un editorial pentru Ziarul Național. El abordează vizita Ministrului de Externe Nicu Popescu la Moscova. Și crede că principalul rezultat e că, deocamdată, nimic nu e hotărât, că mai urmează întâlniri și discuții în ce privește relațiile economice, inclusiv accesul vinurilor, legumelor și fructelor noastre pe piața rusă, situația muncitorilor moldoveni în Rusia, soluția transnistreană. Rămâne cum a fost în privința trupelor ruse, depozitului de la Cobasna, statutul limbii ruse... Editorialistul opinează e nevoie de dialog cu Rusia, dar nu în genunchi, nu cu prețul minciunii și umilinței. Această politică externă duplicitară a suptului de la două vaci sau a statului în două bărci, și cu unii, și cu alții, nu sporește prestigiul actualei guvernări, nu este originală, o urmărim, într-o formă sau alta, de treizeci de ani. Vremurile bune nu au cum să apară, dacă mergem pe același drum, în cerc... Și nu ai cum să consolidezi „statalitatea” fără demnitate.

Tot Ziarul Național îl citează pe istoricul Anatol Țăranu, care spune că „Un popor care renunță la propriul concept al istoriei naționale, va trăi și își va educa copiii în conformitate cu valorile istoriei formulate de străini” Istoricul reamintește că Republica Moldova este așezată în câmpul gravitațional a două mari proiecte de civilizație – european și eurasiatic. Ambele se găsesc într-o competiție geopolitică de durată. Politica externă a statului moldovenesc a oscilat încontinuu, în ultimii 30 de ani, între aceste două opțiuni geopolitice. Oscilația prelungită a cursului politicii externe a fost alegerea cea mai proastă din toate posibile. Politica externă a statului trebuie să fundamenteze alegerea civilizațională pentru dezvoltarea societății. „Depășirea trecutului colonial, axată pe valorile renașterii naționale, impune implicit cursului politicii externe a Republicii Moldova dimensiunea românească și europeană. Ignorarea acestui deziderat echivalează cu renunțarea la libertate și progres și revenirea la starea de semicolonie a vechii metropole”, conchide Anatol Țăranu.

Gazeta de Chișinău analizează situația de la companie publică Teleradio-Moldova, care citează mai mulți experți, inclusiv jurnaliști, care îndeamnă „Factorii politici să-și ia mâna de pe instituția publică a audiovizualului”. Gazeta de Chișinău îl citează și pe jurnalistul Mircea Surdu, director al Studioului „Telefilm-Chișinău”, care spune că ideea lichidării instituției publice, acreditată în ultimul timp, este una nefericită. Acesta atrage atenția presingul politic asupra unei televiziuni publice există și va exista în toată lumea. „Contează gradul de rezistență a conducerii și angajaților companiei la acest presing. Cred că, în interior, curajul de a se opune este aproape de zero”. Jurnalistul atrage atenția că instituția primește foarte puțini bani de la stat și nu acoperă sărăcia companiei – decoruri și studiouri demodate, tehnologii depășite.