Situația a fost examinată astăzi în cadrul unor audieri la Comisia parlamentară pentru securitate națională, apărare și ordine publică. 

Lucrările de construcție a noului penitenciar, pentru care Republica Moldova a împrumutat peste 30 de milioane de euro, urmau să înceapă încă în 2017, dar sunt în întârziere cu mai bin de un an, a declarat directorul interimar al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Aureliu Suhan. El a explicat această situație prin faptul că agentul economic din Olanda care a perfectat schița de proiect ar fi cerut unele modificări ale condițiilor inițiale. Penitenciarul nou ar urma să fie dat în folosință peste trei ani, dar până atunci sistemul se confruntă cu probleme grave, iar Republica Moldova este condamnată frecvent la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din cauza condițiilor de detenție degradante, a declarat Aureliu Suhan.

„Atunci când noi construim un penitenciar nou, dotat cu toate condițiile, rezolvăm toate problemele, inclusiv condamnările la CEDO și impactul financiar, este super. Dar aceasta necesită bani și timp. Iar până în 2021 noi avem de stat în fața condițiilor de detenție mai puțin satisfăcătoare”, a mai spus șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Printre alte probleme cu care se confruntă sistemul penitenciar se numără și deficitul de angajați, cea mai acută situație fiind la penitenciarul Nr .13 din Chișinău, care duce lipsă de aproximativ o treime din subofițeri, a declarat directorul interimar al ANP. Vicepreședintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, Eugen Carpov, a sugerat că, în acest caz ar putea fi vorba și de birocrație. El a menționat că în sistem sunt peste 2500 de angajați, dintre care doar aproximativ 600 de supraveghetori.

„Sistemul penitenciar are peste 2500 de angajați și peste 7.000 de deținuți. Aceasta ar însemna un angajat la trei deținuți, dar raportul dintre supraveghetori și deținuți este de 1 la 12. Nu credeți că e cam mare raportul între supraveghetori și alți angajați în sistemul penitenciar, așa-numiții șefi?”, a afirmat Eugen Carpov.

Calitatea îngrijirii medicale în penitenciare, pătrunderea substanțelor și obiectelor interzise, inclusiv cu aportul angajaților închisorilor, sunt alte  probleme cu care se confruntă sistemul penitenciar. Însă una din ultimele realizări este implementarea unui sistem de videoconferință la două penitenciare, care permite organizarea ședințelor de judecată fără deplasarea deținuților.

În Republica Moldova sunt 17 penitenciare cu peste 7.000 de deținuți, dintre care peste 60 de minori. Aproximativ o pătrime din condamnările Republicii Moldova la CEDO țin de rele tratamente în închisori și condiții proaste de detenție. Doar anul trecut, Republica Moldova a fost obligată să achite aproximativ jumătate de milion de lei pentru asemenea încălcări.