În aceeași situație se află și majoritatea institutelor de cercetare ale Academiei de Științe, o mare parte a proiectelor fiind respinse, iar cele acceptate fiind finanțate în proporție de doar 70%. În cazul acestora o treime din angajați riscă să fie disponibilizați, afirmă  și directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, Victor Juc.

Situația în domeniul științei este catalogată drept ieșită din comun și dezastruoasă de către mai mulți oameni de știință. Pe de altă parte, Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare afirmă că evaluarea proiectelor a fost obiectivă, respectând regulamentul existent și criteriile pe care trebuie să le întrunească experții.

De la începutul anului 2020, mulți din angajații institutelor de cercetare ale Academiei de Științe a Moldovei s-au pomenit disponibilizați, alții așteaptă cu îngrijorare ce le va aduce ziua de mâine.

Pomenindu-se în situația că vor fi finanțate în bază de proiecte, mai multe Institute nu au obținut finanțarea proiectelor din partea Agenției Naționale de Cercetare și Dezvoltare. Este primul concurs, realizat după reforma din 2017, când institutele au fost trecute din subordinea Academiei de Științe, în cea a Ministerului Educației, Științei și Cercetării.

Recent, la o sedință comună a directorilor institutelor de cercetare cu ministrul Educației, Culturii și Cercetării, în cadrul căreia s-a discutat situația actuală,  ministrul Corneliu Popovici a declarat că va face tot posibilul ca domeniul de cercetare să primească alocații suplimentare din partea statului, fiind acoperite unele cheltuieli administrative și de logistică. Totuși, mai mulți directori ai institutelor de cercetare apreciază situația drept una dezastruoasă – mai multe instituții își vor înceta activitatea sau vor reduce substanțial numărul angajaților.

Astfel, la Institutul de Istorie, au fost reduse deja secțiile Istorie Contemporană și Filozofie, deoarece din cele 3 proiecte înaintate, a fost acceptat spre  finanțare doar unul, explică directorul Gheorghe Cojocaru:

“Din cei 50 de angajați ai institutului vom fi nevoiți să reducem mai mult de jumătate, iar o parte să-i trecem la finanțarea de 0,5 procente din salariu”. Acest lucru în contextul în care istoricii au înaintat un proiect de elaborare a unei Istorii Naționale în 5 volume, o lucrare deosebit de importantă pentru instituțiile de învățământ preuniversitare, universitare și întreaga societate, a subliniat Gheorghe Cojocaru.

El afirmă că proiectele înaintate de către Institutul de Istorie au fost evaluate de către cei trei experți ai Agenției Națională de Cercetare și Dezvoltare (ANCD) cu un decalaj mare de punctaj – doi dintre ei au oferit peste 90 de puncte din 100, iar unul – puțin peste 50. Această evaluare este lipsită de fond și a fost contestată, însă contestatrea nu a fost examinată de către ANCD,  afirmă Gheorghe Cojocaru:

„Să selecteze oameni competenți, responsabili și onești. Ni se reproșează faptul că nu am expus metode noi de cercetare. Or în cercetarea istorică toate metodele sunt cele clasice. Numai un neofit poate să-și imagineze că poate să inventeze ceva. Pe de altă parte ni se reproșează că nu am propus experimente inedite. Dar cu trecutul istoric al vieții oamenilor nu ai ce experimenta. S-a experimentat pe timpuri.

Este posibil ca institute întregi să dispară, oamenii să rămână fără loc de muncă, tinerii să fie descurajați să mai vină în cercetare…”, atenționează Gh. Cojocaru.

Economistul Gheorghe Cuciureanu scrie pe blogul său că cele 108 contestații depuse de directorii de proiecte au fost respinse pe criterii de formă, ceea ce constituie o abatere de la condițiile concursului.

La rândul său, directorul ANCD, Viorica Boaghi, pe care am contactat-o, afirmă că toate contestările au fost examinate, motivele acestora fiind considerate neîntemeiate. 

Viorica Boaghi afirmă că Agenția a făcut tot posibilul ca evaluarea să fie obiectivă. Pentru a evita conflictul de interese, experții au fost cooptați din cadrul unei agenții similare de cercetare și dezvoltare din România. Dar au fost antrenați și experți din Republica Moldova, care s-au expus pe partea economică a proiectelor:

“Agenția nu a avut rolul de a alege experții, acest rol l-a avut Agenția din România, care a asigurat expertiza, pe suport electronic, a experților respectivi pentru fiecare domeniu. Există regulament cu privire la selectarea experților și criteriile pe care trebuie să le întrunească expertul. Nu au fost experți din Republica Moldova pe partea științifică. Din partea Republicii Moldova au fost antrenați doar evaluatori care s-au expus pe partea economică. Adică cum este înscris devizul de cheltuieli, ce impact pot avea aceste cercetări asupra economiei naționale”, a menționat Viorica Boaghi.

Și directorul Institutului de cercetări Juridice, Politice și Sociologice, Victor Juc, își exprimă îngrijorarea vizavi de riscurile mari pe care le comportă actualul sistem de finanțare a cercetării.  El consideră că “din start reforma în acest domeniu, efectuată pe timpul Partidului Democrat, a fost greșită și nu a adus nimic bun”.

Dacă nu ar fi fost inițiativa Ministerului Educației, Științei și Cercetării privind finanțarea instituțională, ar fi dispărut mai multe institute de cercetare cum ar fi cele de Istorie, Arheologie, de Cercetări Juridice și Politice, Matematică Aplicată, Informatică ș.a. Riscăm să repetăm greșeala altor state ex-sovietice, consideră Victor Juc:

„A fost un asemenea plan, probabil, neafișat, - mai întâi prin 2017 a fost dezmembrată Academia, luându-se institutele și luându-se finanțarea instituțională, iar apoi prin concursul acesta de proiecte, prin constrângere economică, institutele urmau să fie dezmembrate. Situația este descalificantă, dezastruoasă, a lichida institutele de cercetare și a lichida Academia este… nu vreau să spun că e o crimă împotriva poporului Republicii Moldova, față de intelectualitate, dar e ceva ieșit din comun. Mai ales că unele țări post-sovietice au trecut prin asta. Și Federația Rusă, și Kazahstanul, și Georgia… Apoi au văzut că au greșit și au încercat să restabilească, dar ce să restabilești – oamenii pleacă în alte domenii,  îmbătrânesc”, e de părere Victor Juc.

Mai mulți savanți consideră că știința este discriminată, fiind pusă în condiții egale de concurs cu instituțiile de învățământ, pentru care finanțarea din partea ANCD nu constituie unica sursă de venit. Ei atenționează asupra faptului că finanțarea incalificabil de mică, în raport cu media europeană, ar putea duce la disoluția științei în Republica Moldova.