Mass-media din Republica Moldova este polarizată între taberele pro-ruse și pro-occidentale, dar controlul exercitat de oligarhi și lideri politici asupra pozițiilor editoriale a scăzut față de anii precedenți, se arată în raportul Organizației Reporteri fără Frontiere.

La fel ca țara în sine, peisajul media este polarizat și marcat de influența lui Ilan Șor, un oligarh pro-Kremlin care a fugit în exil pentru a scăpa de urmărirea penală pentru fapte de corupție. Imperiul media construit în ultimii ani de companii legate de Șor a fost slăbit prin suspendarea licențelor a șase canale, conținutul unora dintre aceste instituții media s-a mutat însă online, pe site-urile proprii și pe rețelele sociale, se mai arată în raport.

Ucraina, în plin război cu Rusia și unde jurnaliștii își pierd viața în  atacuri cu bombe sau în urma torturilor aplicate în captivitatea ocupanților ruși, se clasează pe locul 62. În  război  militar și informațional Ucraina se află în prima linie a rezistenței împotriva extinderii sistemului de propagandă al Kremlinului, se menționează în raport.

Mass-media ucraineană este redusă la tăcere și înlocuită de propaganda Kremlinului în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia din 2014 și 2022. Jurnaliștii ucraineni sunt uneori vizați de focuri militare, în ciuda faptului că poartă însemne de identificare „Presa”, iar lista jurnaliștilor răniți sau uciși continuă să crească.

România se situează pe poziția 55, în scădere de pe locul 49 anul trecut, aflându-se între Liberia (54) și Sierra Leone (56).

La nivel general, pentru prima dată, experții media  au clasificat starea libertății presei la nivel global ca fiind într-o „situație dificilă iar scorul mediu al tuturor țărilor evaluate a coborât la 55 — cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată.

Dintre cei cinci indicatori utilizați pentru a stabili Indicele Libertății Presei, indicatorul care măsoară condițiile financiare ale jurnalismului se află la cel mai scăzut nivel din istorie.

Raportul descrie Statele Unite drept „liderul depresiunii economice”, indicatorul său economic fiind în scădere cu 14 poziții în doi ani.  Per ansamblu,  după o scădere de 11 locuri în 2024, Statele Unite au scăzut încă două până la locul 57 în clasamentul din 2025 și sunt acum clasificate în categoria „situație problematică”.

Raportul menționează încetarea bruscă a finanțării pentru US Agency for Global Media — care administrează Voice of America și Radio Free Europe/Radio Liberty, ca exemple ale atacurilor administrației Trump asupra presei libere.

Din cauza dificultăților economice, instituțiile media se închid în aproape o treime dintre țările lumii — 34 de țări remarcându-se prin „închideri în masă” ale redacțiilor de presă, printre care Nicaragua, Belarus, Iran și Afganistan. Chiar și țările cu o libertate a presei relativ solidă, clasate sus în index, se confruntă cu provocări legate de finanțare și independența editorială — cum este cazul Noii Zeelande (locul 16) și Africii de Sud (locul 27).

Norvegia rămâne în fruntea clasamentului mondial al libertății presei pentru al nouălea an consecutiv, urmată, ca și în anii trecuți, de Estonia și Țările de Jos.

Libertatea presei este marcată anual pe 3 mai, dată stabilită de Adunarea Generală a ONU în 1993, la recomandarea UNESCO. Ziua are scopul de a sublinia importanța unei prese libere și independente în societățile democratice, dar și de a atrage atenția asupra pericolelor și presiunilor cu care se confruntă jurnaliștii din întreaga lume.