R. Moldova părăsește CSI, printr-un vot final în Parlament. Moscova avertizează cu urmări economice, relatează Europa Liberă. Pentru denunțarea acordurilor de bază ale CSI au votat deputații majorității parlamentare PAS, cărora li s-au alăturat deputații fracțiunii Democrația Acasă, dar și fostul premier Ion Chicu din fracțiunea Alternativa – în total, 60 de voturi. Opoziția pro-rusă s-a opus, spunând că părăsirea CSI va avea consecințe economice negative. Denunțarea acordurilor mai trebuie promulgată de președinta Maia Sandu, care se află în aceste zile într-un turneu european cu scopul de a asigura sprijinul țărilor membre ale UE pentru admiterea R. Moldova în comunitatea lor. În ultimii ani, R. Moldova a denunțat alte zeci de acorduri ale CSI, iar din 2022 nu a mai participat, de facto, la nicio reuniune a acestei organizații. Ieșirea din CSI este o acțiune întârziată, dar necesară și firească, mai ales că R. Moldova vrea să devină membră a UE, a spus Europei Libere expertul Grigore Guzun. El a pus recentele atacuri rusești asupra principalei linii electrice moldovene Isaccea-Vulcănești, precum și poluarea apei din Nistru după un atac al Rusiei asupra Ucrainei, în legătură cu demersurile Chișinăului de părăsire a CSI. „Federația Rusă vrea să demonstreze că R. Moldova este vulnerabilă”, a spus expertul WatchDog, adăugând: „Aceste atacuri au două scopuri majore – să transmite publicului că suntem vulnerabili iar UE nu ne poate asigura securitatea energetică, dar să spună și UE că aprofundarea cooperării cu R. Moldova poate fi o problemă mult mai mare decât crede”.

Parlamentul de la Chișinău a votat pentru ieșirea definitivă a R. Moldova din CSI. Siegfried Mureșan: Un moment istoric. CSI a făcut bine doar Rusiei – titrează și RFI Moldova. Este o acțiune firească și inevitabilă în realizarea obiectivului de aderare la Uniunea Europeană, susțin autoritățile. ”Un moment istoric pentru R.Moldova. CSI a făcut bine doar Rusiei și mult rău celorlalte state membre”, este reacția eurodeputatului român, Siegfried Mureșan, după votul majorității parlamentare. „CSI a fost folosită doar ca Rusia a vrut să poată să aibă influență și să controleze mai bine celelalte state membre, continuând modelul URSS. CSI nu a împiedicat Rusia să șantajeze, să invadeze sau să anexeze teritorii ale celorlalte state membre”, a amintit eurodeputatul român, Siegried Mureșan.

Chișinăul vrea implicarea decisivă a UE în fondul de convergență; „Avem nevoie de un partener puternic”, a spus vicepremierul Valeriu Chiveri la Jurnal TV. Republica Moldova are nevoie de un partener internațional puternic pentru a susține procesul de reintegrare, în lipsa unui format de negocieri funcțional. În acest context, Uniunea Europeană este văzută drept actorul capabil să ofere sprijin politic, economic și financiar consistent. Autoritățile de la Chișinău propun implicarea mai activă a UE, inclusiv în gestionarea unui viitor fond de convergență. Acest fond ar urma să contribuie la reducerea diferențelor dintre cele două maluri ale Nistrului, prin proiecte sociale și de infrastructură. Totodată, oficialii subliniază necesitatea asigurării transparenței și credibilității în administrarea resurselor. Declarațiile au fost făcute de Valeriu Chiveri, viceprim-ministru pentru reintegrare, în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV.

Reunirea cu România, calea optimă. Într-un editorial pentru Veridica.md, publicistul Nicolae Negru observă că în mesajul de la 27 martie a.c., președinta Maia Sandu a pus pentru prima dată accentul pe semnificația identitară, definitorie, a actului Unirii Basarabiei cu România în 1918. Într-adevăr, scrie autorul, fără cei 25 de ani de conviețuire comună în hotarele României, rusificarea, „diluarea” elementului românesc al Basarabiei prin manipulări demografice, ca dincolo de Nistru, ar fi putut ajunge într-un punct fără întoarcere. Dacă nu ar fi existat anul 1918, probabilitatea evenimentelor din anii 1989-1991 ar fi fost foarte redusă și discuția despre reunire nu ar fi fost posibilă. Chiar dacă președinta Republicii Moldova nu pronunță cuvântul „reunire”, ci vorbește doar despre revenirea, „cu România la braț”, în familia europeană, faptul în sine al evocării actului din 1918 ca pe o „reîntoarcere în familie”, sugerează temporalitatea „statalității” pruto-nistrene, plasând-o sub semnul dubiului istoric. În acest context autorul scrie că integrarea europeană creează condiții de reunificare pe diverse domenii și trebuie să profităm de pe acum de condițiile respective. Totodată, făcând referirea la un sondaj recent privind unirea, autorul observă că marea majoritate a unioniștilor acceptă strategia Maiei Sandu și mizează pe ea. Aceasta explică ura și înverșunarea cu care o atacă oamenii Moscovei și unii „unioniști” cu plămâni rusești. Aceasta explică și eșecul unor lideri care cred că lovind în Maia Sandu se vor propulsa în fruntea mișcării unioniste, scrie Nicolae Negru pentru Veridica.

Poluarea și nivelul scăzut al apei fac Nistrul mai vulnerabil. Criza de pe Nistru, amplificată de poluarea cu petrol și de nivelul scăzut al apei, amenință ecosistemul și sănătatea populației pe termen lung, avertizează ecologistul Ilia Trombițki, director executiv al asociației Eco-Tiras, într-un interviu pentru IPN. Expertul a subliniat că, în absența unei monitorizări eficiente și a unei coordonări transfrontaliere, autoritățile nu dețin date complete despre substanțele nocive din râu, iar impactul asupra faunei acvatice și pescuitului rămâne greu de estimat. Potrivit ecologistului, problemele Nistrului nu sunt noi, dar lipsa investițiilor și a unei legislații aplicate eficient face ca fiecare criză să fie tot mai gravă.