Potrivit circumstanțelor cauzei, reclamanții (Asociația Obștească Falun Dafa, Asociația Obștească Qigong „Falun Gong Moldova”, Chiriac Tatiana și Dumitru Roman) au pretins încălcarea drepturilor lor garantate de Articolele 9 și 11 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (în continuare „Convenția”), ca urmare a interzicerii folosirii simbolului „Falun” și a ulterioarei dizolvări a asociațiilor, care la epoca faptelor practicau Falun Dafa (numită și Falun Gong), fiind și o mișcare spirituală interzisă în China, notează sursa citată.

Prin deciziile sale din 11 februarie 2015 și 7 decembrie 2016, instanțele de judecată naționale au calificat simbolul folosit de către reclamanți drept extremist și au interzis folosirea acestuia. În rezultatul interzicerii simbolului, asociațiile reclamante au fost, de asemenea, declarate extremiste și dizolvate, iar prin ordinul Ministerului Justiției simbolul a fost introdus în Registrul materialelor cu caracter extremist.

După comunicarea prezentei cereri Guvernului, Agentul guvernamental a depus două cereri de revizuire, în vederea remedierii pretinselor încălcări, solicitând, printre altele, admiterea acestora, recunoașterea expresă a încălcării drepturilor asociațiilor reclamante garantate de Articolele 9 și 11 din Convenție, și acordarea prejudiciului moral.

Prin încheierile sale din 2 octombrie 2019 și, respectiv, din 27 noiembrie 2019, Curtea Supremă de Justiție a admis cererile de revizuire, a casat deciziile anterioare, reținând cauzele respective în procedură pentru o nouă examinare. De asemenea, Curtea Supremă de Justiție a notat că ingerința în drepturile reclamanților garantate de Articolele 9 și 11 din Convenție nu a fost necesară într-o societate democratică, deoarece nu răspundeau unei nevoi sociale imperioase. Totodată, ea a concluzionat că instanțele naționale eșuaseră să examineze proporționalitatea și necesitatea ingerinței. Cu toate acestea, Curtea Supremă de Justiție a respins solicitarea cu privire la acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit de către asociațiile reclamante.

În contextul actelor emise de către Curtea Supremă de Justiție, asociațiile reclamante au solicitat excluderea simbolului utilizat de către ele din Registrul materialelor cu caracter extremist deținut de către Ministerul Justiției. Respectiva cerere este deocamdată pendinte.

Curtea a notat că o hotărâre sau o măsură favorabilă unui reclamant nu este, în principiu, suficientă pentru a-i retrage calitatea de victimă, cu excepția cazului în care autoritățile naționale au recunoscut, în mod explicit sau în substanță, și au oferit o despăgubire adecvată pentru încălcarea Convenției. În acest context, Curtea a reținut că, deși Curtea Supremă de Justiție a emis deciziile respective și a recunoscut încălcarea drepturilor asociațiilor reclamante garantate de Articolele 9 și 11 din Convenție, ea nu a acordat nicio despăgubire pentru încălcările constatate. Mai mult, autoritățile naționale nu au întreprins toate acțiunile de executare a deciziilor Curții Supreme de Justiție, id est de emitere a unui ordin cu privire la radierea simbolului utilizat de către asociațiile reclamante din Registrul materialelor cu caracter extremist. Ținând cont de circumstanțele cauzei, Curtea a concluzionat că a avut loc încălcarea Articolelor 9 și 11 din Convenție, ca urmare a interzicerii folosirii simbolului utilizat de către asociațiile reclamante și a ulterioarei dizolvări a acestora.

Curtea a acordat în mod solidar reclamanților 4.500 de euro pentru prejudiciul moral și 1.500 de euro pentru costuri și cheltuieli.

Rezumatul hotărârii a fost efectuat de către Direcția agent guvernamental din cadrul Ministerului Justiției al Republicii Moldova.