„Concluzionăm cu un grad de încredere ridicată că președintele rus Vladimir Putin a ordonat o campanie de influențare în 2016 ce a vizat alegerile prezidențiale din Statele Unite, al cărei scop constant a fost subminarea încrederii publice în procesul democratic din Statele Unite, denigrarea Secretarei Hillary Clinton și compromiterea șanselor ei de succes și a unei eventuale viitoare administrații prezidențiale”, se arată în textul raportului, care poate fi accesat la această pagină, precizează Adevărul.ro

Raportul a fost întocmit în comun de principalele servicii de informații de peste ocean: Agenția Centrală de Informații (CIA), Biroul Federal de Investigații (FBI) și Agenția pentru Securitată Națională (NSA), și notează că aceste concluzii se bazează pe informații adunate și diseminate de toate cele trei agenții, privind posibila implicare a Rusiei în campania prezidențială din Statele Unite.

Varianta declasificată a raportului prezintă „concluzii identice cu cele din varianta clasificată strict secret”, însă nu include documentația completă folosită pentru demonstrarea acestora.

Agențiile notează că raportul nu evaluează impactul influențelor ruse asupra rezultatului alegerilor, însă o notă ulterioară preluată de la Departamentul de Securitate Internă precizează că atacurile cibernetice utilizate în acest scop de Rusia nu au vizat și mijloacele de numărare a voturilor din cadrul procesului electoral.

Printre altele, agențiile americane notează și că una dintre metodele prin care Rusia a intervenit în procesul electoral american a fost folosirea aliasului Guccifer 2.0, un presupus hacker român independent care s-a autoproclamat responsabil pentru publicarea de informații confidențiale din interiorul campaniei lui Hillary Clinton.

„Putin și guvernul rus au dorit favorizarea lui Donald Trump în alegeri”

„Evaluăm că Putin și guvernul rus au dorit să sporească șansele președintelui-ales Trump de a câștiga alegerile prin discreditarea contracandidatei sale și contrastarea publică între cei doi candidați într-un mod nefavorabil Secretarei Clinton”, se arată în raportul agențiilor de peste ocean.

Serviciile de informații americane au concluzionat că Vladimir Putin și guvernul de la Kremlin au încercat inițial să-l favorizeze pe republicanul Donald Trump în cursa prezidențială, ca mai apoi să încerce discreditarea în prealabil a unei eventuale administrații Clinton, după ce sondajele au început să arăte un avantaj clar al taberei democrate în ultimele săptămâni de campanie.

Motivele ar fi variat de la o încercare de subminare a „ordinii liberal-democrate conduse de Statele Unite”, pe caree liderul rus și alți oficiali de rang înalt din jurul său o consideră drept o amenințare la adresa puterii de la Kremlin, la o tentativă de discreditare a lui Hillary Clinton – pe care Putin a blamat-o de incitarea unor proteste antiguvernamentale în Rusia în perioada 2011-2012, atunci când prezidențiabila democrată ocupa funcția de Secretar de Stat al Statelor Unite.

Agențiile americane au conclus și că această campanie de influențare a fost ordonată și aprobată la cele mai înalte nivele de către Guvernul Rusiei, executată în așa fel încât să poată fi negată în mod oficial, reprezentând o „cizelare” a unor tactici similare folosite în criza din Ucraina.

Raportul vorbește de o campanie de influențare „mulifațetată” executată de către Rusia, având la bază informații extrase din spionaj cibernetic, promovate ulterior în interesele regimului de la Kremlin pe canale media finanțate de Moscova și prin intermediul organizației WikiLeaks, precum și cu ajutorul „trollilor” – internauți plătiți pentru a influența opinia publică în direcția dorită de Kremlin prin răspândirea și susținerea de opinii pro-Trump și anti-Clinton pe forumuri și secțiuni de comentarii populare.

Agențiile americane acuză că partea de spionaj cibernetic a fost orchestrată direct de către Directoratul General de Informații al Marelui Stat Major (GRU), principalul serviciu de informații externe al Moscovei.

Principalele acuzații se leagă de extragerea de informații din conturile de e-mail ale mai multor oficiali de rang înalt ai democraților, în perioada martie-mai 2016, care au fost ulterior propagate prin mai multe canale media cu scopul de a o discredita pe Hillary Clinton.

Este pentru prima dată când guvernul rus este acuzat specific de către o instituție a statului american de dirijarea respectivelor atacurilor cibernetice, pe care majoritatea experților în securitate cibernetică le-au atribuit la vremea respectivă unor grupări de hackeri ruși – bănuite de o colaborare strânsă cu serviciile de informații ruse, acuzație negată însăși de Vladimir Putin.

GRU s-ar fi utilizat de popularitatea unui hacker român

Informațiile obținute în urma atacurilor cibernetice ar fi fost expuse publicului prin mai multe surse inițiale: DCLeaks.com, a organizației WikiLeaks și a hackerului Guccifer 2.0, care au propagat informațiile pe cont propriu sau prin „dezvăluiri exclusive” făcute unor alte canale media.

„Guccifer 2.0, care susține că este un hacker român independent, a făcut mai multe afirmații contradictorii și alegații false despre probabila sa identitate rusă în cursul campaniei prezidențiale. Reportajele din presă sugerează că mai multe persoane care susțineau că sunt Guccifer 2.0 au interacționat cu jurnaliștii” se arată în raportul serviciilor americane.

Guccifer 2.0, a cărui existență reală este pusă sub semnul întrebării, s-a autoprezentat drept unul dintre hackerii care au pătruns în bazele de date ale democraților, și a furnizat ulterior alte scurgeri de informații neconfirmate oficial din cadrul Fundației Clinton, totul în timpul campaniei electorale din Statele Unite.

Numele este bazat pe cel al aliasului folosit de Marcel Lazăr Lehel, un hacker arădean care a ajuns cunsocut sub pseudonimul Guccifer după ce a reușit mai multe atacuri cibernetice împotriva unor personalități cunoscute din politica americană, publicând ulterior informații confidențiale ale acestora. Lehel execută în prezent o sentință de patru ani de închisoare în Statele Unite pentru respectivele infracțiuni, urmând a executa apoi alți șapte ani de detenție pentru contravenții similare în România.

De altfel, o persoană care susținea că este Guccifer 2.0 – considerat a fi doar un alias folosit de fațadă de către serviciile ruse – a declarat pentru revista „Vice” că ar fi de naționalitate română, negând în alte rânduri că ar fi filorus. Însă, într-un interviu online pentru seria „Motherboard” a aceleiași publicații în care Guccifer 2.0 a fost presat să vorbească în limba română, formulările ciudate pe care le-a utilizat i-au determinat mai mulți experți în securitate cibernetică să concluzioneze că acesta folosea un program de traducere, conform publicației „The Hill”. În cadrul interviului, întrebat de ce ținta atacurilor au fost democrații, presupusul hacker susținea că „Lazăr (n.r – Lehel) a început această problemă și eu îl urmez”.

Organizația WikiLeaks, cât și președintele și fondatorul acesteia Julian Assange, au susținut în mai multe rânduri că sursele scurgerilor de informații publicate nu au fost ruse, negând totodată și contactele cu Guccifer 2.0 – care a susținut la momentul publicării în masă emailurilor democraților de către organizație că scurgerile ar fi fost furnizate de el.

Russia Today, principalul canal de propagandă al Kremlinului

Serviciile americane au numit instituția media Russia Today drept „principalul canal de propagandă internațională al Kremlinului”, evidențiind legăturile strânse dintre conducerea RT și guvernul rus, finanțarea masivă a Moscovei către reportajele televiziunii precum și contactele cu WikiLeaks și Julian Assange.

RT a devenit „singura companie rusească de mass-media” care a avut un parteneriat cu WikiLeaks și a avut acces exclusiv la scurgeri noi de informații secrete, potretizându-l favorabil pe fondatorul organizației și „oferindu-i o platformă pentru a denunța Statele Unite”, conform raportului.

Agențiile americane consemnează faptul că RT, precum și Sputnik, au dus o campanie de susținere a lui Donald Trump pe canalele lor media internaționale, cu un accent pe cele dedicate cititorilor de limbă engleză, precum și una de discreditare a lui Hillary Clinton – toate acestea fiind în concordanță cu opiniile pro-Trump exprimate de mai mulți oficiali de rang înalt din cadrul guvernului rus.

Printre altele, Rusia s-ar fi folosit și de așa-zișii „trolli” pentru a o denigra pe Hillary Clinton, aceștia având rolul de a promova și amplifica efectul scurgerilor de informații și a rolului WikiLeaks în campania prezidențială americană.

Raportul consemnează că „probabilul finanțator” al Internet Research Agency, o companie din St. Petersburg care angajează tineri pentru a scrie postări și comentarii pro-Kremlin pe diverse forumuri și site-uri, ar fi un „aliat apropiat” al lui Putin cu legături cu serviciile de informații ruse, fără a oferi însă nume în acest sens.

„Operațiunile din alegerile semnalează o nouă normalitate a eforturilor de influență ale Rusiei”

La sfârșitul raportului, agențiile americane averitzează că Moscova „va aplica lecțiile învățate din campania care a vizat alegerile prezidențiale din Statele Unite pentru eforturi similare în viitor în Statele Unite și în întreaga lume”, deoarece serviciile ruse au privit cel mai probabil drept un „succes răsunător” eforturile lor de a influența campania prezidențială americană, cel puțin în ceea ce privește capabilitatea de a manipula discursul public în direcția pe care o doresc.

Raportul a fost întocmit la cererea actualului președinte american, Barack Obama, după ce anterior un raport CIA din decembrie 2016 a semnalat pentru prima dată, la nivel oficial, acuzații de imixtiune rusească în procesul electoral din Statele Unite. În urma acelui raport, administrația Obama a decis o serie de sancțiuni împotriva Rusia, expulzând zeci de diplomați din țară și închizând două proprietăți ale diplomației Rusiei din Statele Unite.

În schimb, președintele-ales Donald Trump a refuzat în mai multe rânduri să accepte concluziile serviciilor de informații, precizând că deține „informații exclusive” despre atacurile cibernetice și exprimându-se pozitiv față de decizia Kremlinului de a nu răspunde la noile sancțiuni ale administrației Obama.