Cotidianul reține avertizarea fostului secretar de stat american Mike Pompeo, fost director CIA: Putin a pus ochii pe Moldova, Lituania și Estonia. Președintele rus Vladimir Putin își îndreaptă atenția spre Republica Moldova, Lituania și Estonia și ar putea încerca să-și extindă influența atunci când Statele Unite și Europa vor fi slăbite, a declarat Mike Pompeo. „Cred că Putin nu simte suficientă presiune, nu simte că prețul pentru războiul din Ucraina este atât de mare și crede că totul este în favoarea sa. Consideră că va putea finaliza ceea ce și-a propus atunci când SUA și Europa vor fi epuizate”, a afirmat Pompeo în cadrul unui eveniment organizat la Milano de Institutul pentru Studii de Politică Internațională (ISPI), cu ocazia lansării autobiografiei sale „Niciun pas înapoi”. Fostul oficial american a subliniat că ambițiile Kremlinului nu s-ar limita doar la Ucraina. „Vorbim și despre Estonia, Lituania, Moldova, deoarece acolo își îndreaptă Putin privirea, dar și spre Georgia — are ambiții mari. După ce am petrecut aproximativ zece ore cu el, am înțeles că aceste teritorii fac parte integrantă din Rusia în viziunea lui. El crede acest lucru și nu se simte amenințat de NATO, deoarece consideră că frontierele sunt amplasate greșit”, a spus Pompeo. În opinia sa, Occidentul trebuie să crească presiunea asupra Moscovei pentru a schimba cursul războiului.

Moscova sare în apărarea „Bisericii Ortodoxe Ruse din Republica Moldova”, într-o cronică preluată de RFI Moldova, jurnalistul Vitalie Cojocari comentează scandalul de la biserica din Dereneu, disputată de Mitropolia Basarabiei, supusă canonic Bucureștiului, de cealaltă, Mitropolia Moldovei, supusă canonic Moscovei. Un preot al Bisericii Ortodoxe Ruse s-a baricadat în interior cu familia, inclusiv cu cei trei copii minori ai săi. A refuzat să iasă de acolo și să lase lăcașul în administrarea Bisericii Ortodoxe Române. Clădirea este un monument istoric în administrarea Ministerului Culturii de la Chișinău care a oferit-o în folosință pentru 50 de ani Bisericii Ortodoxe Române. Supărați, enoriașii Bisericii Ortodoxe Ruse au înconjurat lăcașul. Polițiștii nu i-au lăsat să intre, iar toate acestea au fost transmise în timp real pe rețelele sociale. A fost un adevărat reality-show urmărit de sute de mii de oameni. Mihail Tiurenkov, șeful departamentului de ideologie al canalului rusesc de televiziune Țarigrad, a comparat evenimentul din Dereneu cu ce se întâmplă în Bisericile Ortodoxe Ruse din Ucraina. Acesta a vorbit de expansiunea religioasă a României în Republica Moldova. Tiurenkov a fost citat de presa rusească atunci când a spus că totul este o „ocupație târâtoare românească”. Tiurenkov mai spune că Republica Moldova este teritoriu al Bisericii Ruse. Pentru a avea reprezentanță peste Prut, Biserica Română trebuie să ceară voie de la Moscova. Evenimentele din Dereneu au fost atent monitorizate și de presa rusească laică. Agenția oficială Tass scrie că Biserica Ortodoxă din Moldova este parte autonomă a Bisericii Ortodoxe Ruse. Tass citează și Patriarhia de la Moscova care a spus că „Mitropolia Basarabiei are legături cu Uniunea Europeană și execută o comandă împotriva Ortodoxiei ruse”.

Ambasadoarea europeană la Chișinău, Iwona Piórko, spune că R. Moldova are încă „foarte multe de făcut” pentru a adera la UE. Ea a spus la Europa Liberă că autoritățile nu trebuie să piardă „nicio zi” pentru a se putea ține de calendarul de aderare, pe care și l-au propus. Întrebată despre faptul că UE nu a găsit încă o soluție politică internă pentru a putea deschide clusterele negocierilor de aderare cu R. Moldova, ambasadoarea a spus că „înțelege nerăbdarea”, de la Chișinău, dar că reformele nu trebuie să aibă de suferit. „Uneori citesc chiar titluri care spun că Moldova a făcut totul și este blocată în procesul de aderare de un stat membru UE (...) etc. Nu, Moldova nu a făcut încă totul. Sunteți la început de drum”, a spus șefa delegației UE la Chișinău. „Lucrați foarte mult și apreciem enorm aceste eforturi”, a spus Piórko, adăugând: „Dar doi ani pentru a adopta legislație de înaltă calitate, pentru a implementa această legislație, pentru a avea instituții care să o pună în aplicare și un sistem de monitorizare care să asigure funcționarea ei nu reprezintă foarte mult timp”. Reformele pe care guvernarea de la Chișinău s-a angajat să le facă au fost cerute, observă oficialul UE, întâi de toate de cetățenii moldoveni, care așteaptă schimbări în justiție, economie și alte domenii ale vieții.

Premierul tehnocrat al unui Guvern politic, 100 de zile. Veridica.md scrie că primele 100 de zile ale guvernului Alexandru Munteanu au fost marcate de câteva evenimente excepționale: decizia de ieșire din CSI și începerea negocierilor tehnice cu UE; startul reformei administrativ-teritoriale; pana de curent care a cuprins teritoriul Republicii Moldova și amânarea punerii în funcțiune a liniei electrice de înaltă tensiune Vulcănești-Chișinău; desființarea prin absorbție a Universității din Cahul... Publicistul Nicolae Negru scrie că sare însă în ochi deficitul de comunicare a guvernului Munteanu și a prim-ministrului în persoană. În general, în aceste 100 de zile, premierul Alexandru Munteanu a încercat să-și consolideze imaginea de „tehnocrat” care și-a pus scopul să miște din loc carul economic, manifestând dezinteres față de componenta politică a postului său. Autorul atenționează că dacă un șef de guvern (sau un ministru) nu este atent la efectul politic (sau geopolitic) al deciziilor guvernamentale, faptul acesta îi va afecta pe termen lung și imaginea sa „tehnocratică”.