Libertatea mass-media este o problemă complexă – menționează Urszula Pallasz – care nu poate fi pusă în aplicare printr-o lege sau un decret. Aceasta trebuie respectată de societatea civilă, Guvern, jurnaliști și sistemul judiciar. Referindu-se la evoluțiile pozitive în domeniul mass-mediei moldovenești, oficiala a menționat adoptarea unui nou Cod al audiovizualului. Urszula Pallasz a spus că ar fi salutabil dacă ar fi adoptate și legile cu privire la publicitate, la stimulentele fiscale în domeniul mass-media și cea cu privire la accesul informație.

Vorbind despre reflectarea de către mass-media a alegerilor parlamentare din 24 februarie, Urszula Pallasz a spus că rapoartele internaționale arată că au existat limitări în accesul alegătorilor la informație, fiind prezente și discursuri de ură la adresa jurnaliștilor. Șeful adjunct al Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova recomandă să se acorde o mai mare atenție și control mass-mediei regionale.

Ambasadorul SUA în Republica Moldova, Derek Hogan, este convins că o mass-media robustă și independentă nu este un lucru de care să-ți fie frică. Dimpotrivă, poate ajuta guvernele să-și servească poporul mai eficient. Potrivit diplomatului, capacitatea unui guvern de a accepta critica din partea presei este un indicator pentru angajamentul de bună credință al acestuia față de cetățeni. „Din păcate, angajamentele cu privire la libertatea de exprimare sunt puse la încercare de actori necinstiți care vor să deruteze publicul, seamănă divizare și subminează valorile democratice mai ales în campaniile electorale”, a mai spus Derek Hogan. În opinia sa, un instrument eficient împotriva dezinformării este sprijinirea jurnaliștilor onești.

Lucy Joyce, ambasadorul Marii Britanii în Republica Moldova, a menționat că lipsa de transparență și lipsa de responsabilizare a mass-mediei poate să ducă la creșterea nivelului de corupție. „Societatea nu poate fi liberă dacă mass-media nu este liberă”, a menționat ambasadoarea.

Media Policy Forum este la a II-a ediție.