Pro-rusul Igor Dodon propune să ne închinăm din nou în fața Kremlinului pentru gaz și combustibil (Revista presei)
-
13 Martie 09:10
Situația de pe râul Nistru este principalul subiect apărut astăzi în presă. Totodată, presa mai scrie despre câți bani s-ar putea aduna în fondul de convergență pentru regiunea separatistă Transnistria, dar și cum stă Republica Moldova la capitolul apărare.
Poluarea cu produse petroliere agravează situația pe Nistru: autoritățile cer ajutorul României și recomandă prudență, scrie Observatorul de Nord. Substanță petrolieră care se revarsă dinspre Ucraina continuă să ajungă în râul Nistru, iar cele mai recente analize ale apei prelevate în zona Naslavcea indică riscuri de siguranță pentru alimentarea populației. Soroca și alte raioane sunt deocamdată în siguranță. Analizele efectuate în aval de Naslavcea, inclusiv în regiunea Soroca, nu indică deocamdată riscuri pentru sănătate. Totuși, autoritățile avertizează că acumularea substanței poluante la intrarea Nistrului în țară ar putea modifica situația în următoarele zile. În același timp, există îngrijorări că măsurile tehnice de captare și eliminare a petrolului ar putea să nu reușească să oprească complet fluxul de poluant. Ieri a avut loc o nouă ședință extraordinară a Comisiei pentru Situații Excepționale a raionului Soroca. Autoritățile au recunoscut posibilitatea unei catastrofe ecologice și au menționat că vor face tot ce e posibil pentru a o evita. Cu toate că anterior s-a bătut alarma despre lipsa unei surse de rezervă de apă pentru municipiul Soroca, sondele de la Egoreni fiind conservate, problema nu a fost rezolvată până acum, astfel există riscul ca muncipiul și satele adiacente să rămână fără apă, scrie Observatorul de Nord.
În ultimii patru ani RM a accesat proiecte în valoare de peste 197 de milioane de euro pentru Apărare, titrează Jurnal.md. Acum RM solicită partenerilor să ne ajute să ne asigurăm cu întregul lanț de apărare antiaeriană. Despre aceasta a anunțat Lilian Carp, președintele Comisiei parlamentare de securitate națională, la Jurnal TV. Întrebat de ce după patru ani de război la hotar se alocă în continuare un buget de 0,5 % din PIB pentru apărare, Lilian Carp, a declarat că în ultimii ani autoritățile au întreprins mai multe acțiuni pentru a majora investițiile în acest domeniu, inclusiv salariile pentru militarii prin contract. „Pentru a investi mai mult trebuie să ai de unde. Sunt importante și programele pentru securitate pe care le accesează RM. În acești patru ani noi avem accesate peste 197 de milioane de euro. Anul acesta, daca va fi bine, vom obține mai mult decât a fost accesat până acum. Acum RM solicită partenerilor noștri să ne ajute să construim întregul lanț pentru apărarea antiaeriană. Nu este vorba doar de interceptare, ci și de doborâre și apărare antiaeriană, lucru care nu costă ieftin”, a spus președintele comisiei parlamentare pentru securitate națională.
Rusia, deranjată de suplimentarea forțelor militare americane în România, reține RFI Moldova. După ce România a fost de acord să primească mai multe forțe americane pe teritoriul său, presa rusă a reacționat imediat. Regiunea separatistă Transnistria este în pericol, spun analiștii militari ruși în articole de presă. Federația Rusă a monitorizat cu atenție informațiile care au apărut în presa românească despre forțele americane ce vor ajunge în număr mai mare în România. Titlurile de presă au fost pline de nemulțumire, iar analiștii militari ruși se declară îngrijorați că rușii ar putea avea de suferit pentru că în România vor fi mai multe forțe militare americane. În ciuda acestor pericole pentru Rusia văzute de analiști și experți ruși, principalul consilier pentru investiții al lui Putin se află în SUA. Nu vede nicio amenințare pentru Moscova să negocieze cu americanii oportunități de afaceri, comentează Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”, preluată de RFI.
Pro-rusul Igor Dodon propune să ne închinăm din nou în fața Kremlinului pentru gaz și combustibil: „Dacă Maia Sandu nu știe cu cine să vorbească la Moscova, eu știu”, îl citează Cotidianul. Dodon i-a cerut președintei Maia Sandu să convoace de urgență Consiliul Suprem de Securitate pentru a discuta situația socio-economică din țară și să inițieze un dialog cu opoziția. În același mesaj, Igor Dodon a pledat pentru revenirea la „un dialog pragmatic” cu Federația Rusă, pe care o descrie drept unul dintre principalii furnizori mondiali de gaze și produse petroliere. Fostul președinte s-a oferit chiar să negocieze personal la Moscova pentru obținerea unor condiții energetice mai avantajoase pentru Republica Moldova. Declarațiile lui Dodon vin într-un moment în care autoritățile de la Chișinău încearcă să reducă dependența energetică de Rusia și să își diversifice sursele de aprovizionare, în contextul războiului declanșat de Moscova împotriva Ucrainei. Criticii fostului președinte consideră că apelurile sale pentru reluarea negocierilor energetice cu Kremlinul reprezintă o încercare de readucere a Republicii Moldova în sfera de influență a Moscovei, în contradicție cu direcția pro-europeană declarată a țării.
Câți bani ar putea aduna Fondul de convergență pentru Transnistria până în 2030, analizează Europa Liberă. Fondul de convergență pentru reintegrarea regiunii transnistrene ar putea fi funcțional din 1 august și să acumuleze circa 300 de milioane de lei până la sfârșitul anului. Până în 2030, suma ar urma să ajungă la patru miliarde anual, sau chiar mai mult. Tiraspolul privesc însă inițiativa cu reticență. Fondul poate fi comparat cu un mecanism de acumulare a taxelor plătite de agenții economici din stânga Nistrului, bani care vor fi utilizați pentru finanțarea proiectelor din regiune, dar care vor fi gestionați de autoritățile constituționale de la Chișinău. Într-un interviu pentru Europa Liberă, deputatul Radu Marian a declarat că legea privind funcționarea fondului ar putea fi adoptată până la sfârșitul acestei luni. Pachetul legislativ ar urma să includă și proiecte ale Guvernului, inclusiv mecanismul concret de funcționare a Fondului de convergență. Ideea principală a proiectului este eliminarea treptată a facilităților fiscale. Cu alte cuvinte, agenții economici din stânga Nistrului ar urma să fie puși pe picior de egalitate, din punct de vedere fiscal, cu cei din restul Republicii Moldova.

