Publicația amintește că potrivit chiar autorităților de la Moscova, în 2021 doar aproximativ 130 de mii de moldoveni se aflau pe teritoriul Rusiei. Această cifră a scăzut și mai tare după începutul războiului din Ucraina și decretarea de către Kremlin a mobilizării parțiale. La ultimele alegeri naționale, cele parlamentare din 2021, R. Moldova a deschis în total 150 de secții de votare în străinătate. În Federația Rusă au fost deschise 17 secții de votare, în cadrul cărora dreptul la vot a fost exercitat doar de 6154 de cetățeni. Astfel, peste 78 800 de buletine de vot au rămas neutilizate, scrie Deschide.md.

Propaganda rusă a luat în vizor România și Moldova, scrie Veridica. Sunt reluate vechi teze sovietice, ca cea a moldovenismului, dar apar și minciuni noi, inclusiv că România ar fi cedat tezaurul de la Moscova, constată publicația. Un semn al faptului că mizele evoluțiilor din Republica Moldova tind să crească este revizitarea subiectului relațiilor româno-moldovene de către propaganda rusă... În ultima perioadă, consilierul lui Putin și Președintele Comisiei interdepartamentale pentru educație istorică, înființată în 2021, Vladimir Medinski, manifestă un interes crescând față de Republica Moldova și România. Autorul atenționează că prin absența unei politici românești de contracarare a propagandei rusești în Moldova, independentă de obiectivele politice ale Chișinăului, Bucureștiul nu face decât să contribuie indirect la consolidarea acestei tendințe. Or, tocmai această stare de incertitudine culturală post-sovietică din R. Moldova este mediul ideal pentru răspândirea viziunilor rusești despre organizarea politică a Europei.

Jurnal.md scrie despre miza Summitului Comunității Politice Europene pentru RM - creșterea rezilienței în fața amenințărilor Rusiei prin cooperarea cu statele democratice. Interferența Rusiei în procesele electorale din acest an este vizibilă și există mai multe riscuri. Problemele privind securitatea și combaterea propagandei vor fi discutate de președintele Maia Sandu cu liderii Comunității Politice Europene, la summitul de joi din Marea Britanie. Miza acestui eveniment pentru Republica Moldova este creșterea rezilienței în fața amenințărilor Federației Ruse prin cooperarea cu statele democratice, a declarat pentru Jurnal TV directorul adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Mihai Mogâldea. „Miza Summitului din Marea Britanie este să continue cooperarea dintre state pe dimensiunea de securitate, pentru că aici există niște interese comune din partea tuturor țărilor membre. În același timp, un subiect important pentru toate țările ține de stabilitatea democratică, de funcționarea democrațiilor în condițiile în care avem o multitudine de procese electorale în acest an”, a declarat Mihai Mogâldea. Președinta Maia Sandu a atras atenția că nu doar Republica Moldova este ținta dezinformării și a propagandei, dar și alte state din Europa, iar cooperarea dintre țări este cel mai bun scut de apărare. Marea Britanie va găzdui reuniunea Comunității Politice Europene din 18 iulie, la care vor participa aproximativ 50 de șefi de stat și de guvern din Europa.

Autoritățile transnistrene spun că locuitorii regiunii ar fi chemați la un miting, pe 20 iulie, prin mesaje pe rețelele Telegram și Viber pentru a cere eliberarea deținuților politici și creșterea salariilor. Tiraspolul spune că în spatele acestor apeluri s-ar afla Chișinăul, scrie Europa Liberă. Autoritățile moldovene nu au comentat deocamdată aceste afirmații ale administrației separatiste din stânga Nistrului. Dar au spus anterior că, dimpotrivă, se așteaptă ca Rusia să încerce să organizeze „crize” la Tiraspol și Comrat pentru a destabiliza R. Moldova. Mesajele care îndeamnă locuitorii din regiunea transnistreană la proteste au apărut pe canale locale de Viber și Telegram în ultimele câteva săptămâni. În aceste mesaje, oamenii sunt chemați „să iasă în piața principală din orașul sau satul lor” pentru a cere majorarea salariilor, a pensiilor și a compensațiilor la nivelul celor de care beneficiază locuitorii de pe malul drept al Nistrului, dar și eliberarea deținuților politici din regiunea separatistă. În martie 2024, șeful SIS, Alexandru Musteața, spunea că Rusia va organiza în următorii ani „crize și ciocniri sociale” în autonomia găgăuză și regiunea transnistreană. Scopul acestor ciocniri ar fi compromiterea referendumului privind aderarea R. Moldova la UE și candidaților pro-europeni de la alegeri, inclusiv la cele europarlamentare din 2025, scrie Europa Liberă.