În acest context, Asociația Promo-LEX reamintește că pe parcursul ultimelor trei decenii, reprezentanții misiunii de pacificare de pe Nistru au fost implicați în mai multe incidente legate de intimidarea apărătorilor drepturilor omului, intimidarea jurnaliștilor, rețineri ilegale, omor de persoane, etc. 

Câteva dintre cele mai importante cazuri se referă la reținerea ilegală a jurnaliștilor Viorica Tataru și Andrei Captarenco în iulie 2020, precum și februarie 2021 sub pretextul presupusei „filmări ilegale” în perimetrul postului de pacificatori. Un alt caz se referă la dubla reținere, pe 12 și 14 septembrie 2022, a veteranului războiului de pe Nistru, Gurie Popa, la postul de pacificare de la Gura Bîcului. Motivele reținerii nu au fost clare.

Amintim că anterior s-au produs incidente grave cu implicarea pacificatorilor ruși. Astfel, la data de 19 iulie 2005, la postul de pacificare de la Vadul lui Vodă au fost reținuți ilegal doi membri ai Asociației Promo-LEX, Ion Manole și Alexandru Postica. Tot aici, la 1 ianuarie 2012, un pacificator rus, utilizând arma din dotare, l-a omorât pe Vadim Pisari. Ambele situații au fost examinate de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, iar Federația Rusă a fost condamnată pentru încălcarea dreptului la viață și la libertatea și siguranța persoanei.

Cel mai recent caz s-a produs pe 5 mai curent, când activistul Anatol Mătăsaru a fost reținut de către militarii ruși din cadrul Misiunii de Pacificare de la postul nr.11, în apropiere de localitatea Gura Bâcului, raionul Anenii Noi, pentru că ar fi filmat pe teritoriul postului. Acesta a fost eliberat după 5 ore de detenție, după intervenția autorităților constituționale.

Asociația Promo-LEX reiterează că din punct de vedere al respectării drepturilor omului, formatul actual al misiunii de pacificare este unul impropriu și depășit. Amintim că Asociația Promo-LEX a elaborat în 2015 un studiu privind Statutul forțelor pacificatoare în dreptul internațional: cazul Republicii Moldova, elaborând recomandări valoroase pentru autoritățile constituționale ale Republicii Moldova. La 8 ani distanță, constatăm că acele recomandări sunt la fel de actuale și încurajăm instituțiile relevante să le realizeze sau să insiste asupra realizării lor. Modificarea formatului de pacificatori în Republica Moldova într-o misiune civilă internațională este necesară pentru a contribui la garantarea și asigurarea drepturilor omului în acest teritoriu.

În contextul deselor declarații false și manipulatorii despre situația din regiunea transnistreană, încurajăm autoritățile constituționale să depună eforturi sporite pentru combaterea imediată și punctuală a acestora.

Și Biroului politici de reintegrare a venit cu o reacție, menționând că „referitor la mecanismul de pacificare se pot expune părțile semnatare ale Acordului din 21 iulie 1992 și nicidecum persoane ce nu au nicio atribuție”.

„În primul rând trebuie clarificată întrebarea referitor la statutul așa-numitei reprezentanțe din numele căreia se prezintă dl Manacov. De mai bine de 4 ani Chișinăul așteaptă asemenea clarificări. În al doilea rând referitor la mecanismul de pacificare se pot expune părțile semnatare ale Acordului din 21 iulie 1992 și nicidecum persoane ce nu au nicio atribuție cu acest mecanism”, a declarat pentru ZdG Mariana Sarî, purtătoarea de cuvânt a Biroului politici de reintegrare.