Pe durata mai multor ani, datele barometrelor opiniei publice indicau la faptul că cei mai corupți subiecți sunt cei care sub umbrela imunității evită răspunderea pentru actele de corupție. Paradoxal, dar anume aceste categorii de subiecți beneficiază de cel mai înalt grad de inamovibilitate, fapt care complică tragerea lor la răspundere penală. Iată de ce, propunem anularea oricărui tip de imunitate pentru ca toți cetățenii să fie egali în fața legii.

Evoluția statalității Republicii Moldova a demonstrat cum diferite structuri ale statului, atât la nivel central, cât și la nivel local, au adoptat decizii ilegale care au prejudiciat bugetul și interesul public în proporții colosale. Tragerea lor la răspundere, inclusiv penală, este practic imposibilă, întrucât deciziile au fost asumate de către membrii organelor colegiale. Anume din aceste considerente, actualmente este problematică tragerea la răspundere a celor care au votat alocarea banilor din fondul de rezervă în dosarul ”furtul miliardului”, pe acei care au votat concesionarea Aeroportului, pe acei care au aprobat transmiterea proprietății statului în interesul unor persoane și companii cointeresate. Intervenim, așadar, cu propunerea de instituire a răspunderii penale pentru membrii organelor colegiale care prin adoptarea unor decizii ilegale au prejudiciat statul.

După ieșirea din captivitate a statului a devenit imperios necesară curățarea instituțiilor statului și implicit a Procuraturii de persoanele care s-au compromis și au luat decizii incompatibile cu statutul de procuror. Spre regret, eliminarea acestor cadre din sistem este extrem de dificilă din cauza unei birocratizări excesive și a unei proceduri nejustificat de îndelungate de tragere a acestora la răspundere disciplinară. În timp ce procedurile disciplinare durează ani, procurorii compromiși continuă să activeze, demoralizându-și colegii.
Propunem instituirea unui moratoriu normativ pentru un termen de 6 luni împotriva procedurilor deja existente de responsabilizare a procurorilor, oferindu-i Procurorului General pârghii de tragere la răspundere disciplinară, iar procurorul sancționat să fie în drept să conteste decizia în instanțele judecătorești.
De asemenea, propunem și simplificarea procedurii de tragere la răspundere disciplinară a procurorilor.
Considerăm că procurorii nu au nevoie de o evaluare externă, realizarea căreia va paraliza atât activitatea sistemului de drept, cât și a celui judecătoresc, și va avea un impact negativ asupra situației criminogene, afectând respectarea drepturilor omului.

Au devenit arhicunoscute circumstanțele în care, în perioada statului capturat, Legislativul, Executivul, alte organe de stat au adoptat o serie de decizii care au legalizat diverse scheme de deposedare a statului de bunuri, de preluare a controlul asupra diverselor sfere și fluxuri financiare, monopolizarea unor sectoare ale economiei și îmbogățirea ilegală a unui anumit cerc de persoane. Propunerea noastră este de a crea în cadrul instituțiilor statului a grupurilor de lucru menite să identifice actele normative adoptate în ultimii 10 ani în interese de grup ale regimului oligarhic, în perioada statului capturat, și care ar fi prejudiciat interesele statului, cu ulterioara lor anulare și responsabilizare a celor vinovați.

5. Reconceptualizarea competențelor Procuraturii Anticorupție

6. Crearea unor instanțe specializate anticorupție
În condițiile suprasolicitării instanțelor de judecată și posibilităților financiare ale persoanelor implicate, examinarea cazurilor de corupție trenează pe rol între 5 și 10 ani.
În timp ce eficiența luptei cu acest fenomen depinde, în mare parte, de viteza emiterii soluțiilor judecătorești, în societate apare percepția impunității figuranților și lipsa unei finalități judiciare.
Astfel, propunem înființarea unor instanțe specializate anticorupție menite să examineze în regim accelerat dosarele de corupție.

7. Extinderea competențelor procurorilor la autorizarea măsurilor speciale de investigații, inclusiv în dosarele de corupție
Probatoriul pe cazurile de corupție este acumulat în rezultatul unor activități operative eficiente.

8. Atribuirea competenței procurorului la aplicarea măsurii procesuale de constrângere – suspendarea provizorie din funcție
Experiența investigării cauzelor penale arată că pe dosarele de corupție este imperativ necesară suspendarea din funcție a persoanelor învinuite de implicarea în acțiuni coruptibile.
Neaplicarea acestui mecanism, în care învinuitul sau inculpatul continuă să activeze și să încalce legea discreditează întreaga politică anticorupție. În prezent, procedura prevede că dreptul de a decide suspendarea din funcție îi revine șefului instituției în care activează cel vizat și deseori aceștia neîntemeiat ignoră demersul procurorului cu privire la suspendarea provizorie din funcție a celor implicați acte de corupție.
Acest lucru împiedică buna desfășurare a urmăririi penale. Intervenim, așadar, cu propunerea acordării posibilității procurorului de a dispune „suspendarea provizorie din funcție” a celor învinuiți de implicare în acte de corupție.

9. Răspundere contravențională pentru fapte de corupție cu prag valoric mic
Pedepsele pe dosarele de corupție trebuie să fie eficiente și emise într-un termen restrâns. Procedura penală însă nu permite acest lucru, întrucât este excesiv de birocratizată și îndelungată.

10. Executarea neîntârziată a adreselor Curții Constituționale în privința unor infracțiuni în sfera publică