O parte dintre aceștia participă la un forum organizat de Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova, în care au ocazia să afle de la experți internaționali, mai multe despre modul în care pot accesa piețe externe de desfacere.

Angela Sobol este o mică întreprinzătoare din satul Vărvăreuca, raionul Florești. Cu un grant obținut prin Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare a reușit să pună bazele unei mici afaceri în care produce fulgi de porumb. După aproape doi ani, în care a trebuit să procure utilajul necesar, pe care l-a adus din China, a schimbat transformatorul electric din sat pentru că nu avea capacitate pentru furnizarea energiei necesare, a făcut demersuri pentru obținerea certificatelor,  din septembrie distribuie cereale fabricate la Florești în mai multe magazine din Chișinău, dar și în cele locale și are planuri să pătrundă și pe piețe externe, în special în România. Am întrebat-o dacă este greu să îți deschizi o afacere în Republica Moldova. 

”Nu este greu, dar există multe întrebări care s-ar rezolva dacă nu ar exista atâta birocrație iar procesele ar fi mult mai transparente. De exemplu, pentru obținerea actului de certificare al produselor, există anumite procese, pe care eu, ca începător, nu le cunoșteam, și trebuia să întreb de o grămadă de oameni ca să aflu despre o acțiune simplă. S-au făcut multe servicii electronice, dar totuși mult depinde cred și de funcționarii care stau acolo și lucrează”, a declarat Angela Sobol.

Nicolae Cotelea, managerul unei afaceri în domeniul produselor de panificație, are deja experiența exportului în străinătate. Cea mai mare parte a biscuiților și prăjiturilor sunt exportate în România,  dar o mică cantitate din produse ajung și pe piața din Lituania și Cehia. Cea mai mare problemă pe care o întâmpină compania sa este legată de fluctuațiile cursului valutar.

”Prețurile la produsele noastre nu l-am majorat, însă materia primă, ca urmare a devalorizării leului, o procurăm mai scump. Nu am majorat prețurile pentru a nu pierde consumatorii și a nu-i dezamăgi, de aceea punem accent pe exporturi.  Deoarece costul produselor noastre în România și Lituania este stabilit în valută. Noi putem încasa această valută, să o convertim și cât de cât să diminuăm din efectul deflației leului”, a mărturisit Nicolae Cotelea.

Producătorii și exportatorii susțin însă că nu prea simt susținere din partea statului în demersurile lor.

Directorul Organizației de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova, Dona Școla, organizator al evenimentului și expert în domeniul exporturilor, susține că producătorii moldoveni sunt puțin prezenți la evenimentele internaționale în care își pot promova produsele și stabili contacte cu parteneri străini, fondurile alocate pentru astfel de acțiuni fiind foarte mici.

”Fondul de promovare a exporturilor și atragere a investițiilor sunt în valoare de 5 milioane de lei, aproximativ 250 de mii de euro. Înseamnă foarte puțin. În țările active în promovarea exporturilor activitățile similare sunt finanțate cu 0,1 procente din valoarea exporturilor”, a constatat Dona Școla.

Pro Export Forum este organizat în premieră în Republica Moldova și este susținut de experți din Statele Baltice, Irlanda, Germania, dar și din Republica Moldova.