Pachet de reinserție pentru întoarcerea românilor din diaspora acasă

Diaspora economică a crescut de la an la an, iar în prezent, potrivit unor estimări, între 4 și 5 milioane de români se află în afara granițelor.

În încercarea de a-i aduce pe români acasă, PNL lucrează la un pachet legislativ de reinserție, care conține măsuri economice, financiare și  educaționale, cu accent pe debirocratizare, repatrierea afacerilor sau crearea unor clase pentru copiii născuți în țările de adopție, după cum anunță senatorul liberal Viorel Badea, cel care ani la rând s-a ocupat de problematica românilor din diaspora.

“Vrem să creăm un context favorabil revenirii lor în țară. Lucrăm la un pachet de reinserție care, practic, va fi un pachet mai complex începând de la măsuri economice, financiare, educaționale, pentru că românii, dacă se întorc, au nevoie să aducă și copiii la o școală, să se reintegreze. Încercăm să schimbăm legislația, pentru revenirea românilor, pentru repatrierea business-urilor și de ce nu, pentru repatrierea competențelor. Sunt foarte mulți oameni care au demonstrat că, într-adevăr, pot schimba perspectiva în țările în care au lucrat: medici români care pot veni să opereze în România, ingineri de calitate care pot reveni, dar statul român trebuie să le creeze condițiile necesare“.

Și Comisia  pentru românii de pretutindeni din Senat este interesată, printre altele, de crearea condițiilor pentru reîntoarcerea și reintegrarea românilor acasă.

“Românii din diaspora sunt o resursă umană extraordinară, sunt frații noștri pe care trebuie să îi aducem acasă, de asemenea, sunt românii care ar putea să facă România din nou strălucitoare. De forța lor, de curajul și de experiența lor căpătată pe alte meleaguri am avea nevoie pentru a cunoaște o nouă înflorire a statului român. De aceea, ne interesează să creăm condițiile necesare întoarcerii acasă a celor care își  doresc și, pe de altă parte, să îi ajutăm pe cei care au ales să trăiască în alte state să-și păstreze identitatea, să transmită mai departe limba, tradițiile obiceiurile, istoria noastră, să-și crească copiii într-un cult de dragoste față de România. Și aici este un efort la care trebuie să ne angajăm, conform unei viziuni  și această viziune, după mine, este că poporul român este peste tot, nu este doar între granițele statului  român. Au nevoie de ajutor pentru a-și construi biserici, centre culturale, să se poată organiza și în organizații culturale, dar și în sindicate, pentru a-și apăra mai bine drepturile. Ar trebui să rămână într-o permanentă legatură cu statul român și să nu fie apelați doar la patru ani, când se fac alegeri“, susține senatorul AUR Claudiu Târziu, președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni.

Pe de altă parte, senatorul Târziu susține că o carte verde pentru toți etnicii români care vor să lucreze în România și regândirea sistemului de finanțare pentru românii din diaspora ar fi în beneficiul românilor din afara granițelor.

“Noi vrem să facem cunoscute durerile comunităților de români. În al doilea rând, vom face presiuni asupra Guvernului să aloce fonduri, să dea atenție sesizărilor venite de acolo, să facă tot ceea ce este necesar pentru cetățenii români. Vom depune o serie de inițiative legislative care să ușureze intervenția statului român în favoarea acestor comunități. Este nevoie de o ‘Carte verde’ pentru toți etnicii români, chiar dacă nu au cetățenia română pentru a putea munci în România. Ar trebui regândit sistemul de finanțare pentru proiectele culturale pentru românii de lângă România. Problematica românilor de pretutindeni nu este una partinică, ar trebui să fie transpartinică“.

În afara acestor probleme, deschiderea unor noi consulate pentru românii din afara granițelor care își doresc o viață peste hotare și creșterea rețelei de atașați de muncă și de interne, care să protejeze drepturile conaționalilor noștri sunt măsuri la care se gândesc guvernanții, după cum anunță senatorul Viorel Badea.

De altfel,  în calitate de de raportor al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, senatorul Viorel Badea a înaintat două rapoarte care s-au transformat în recomandări ale APCE privind protecția românilor care lucrează peste hotare, un al treilea raport fiind deja în pregătire.

“Trebuie să creăm acele instrumente, la nivelul instituțiilor europene, care să-i protejeze pe românii care trăiesc în Europa. Eu am avut două rapoarte care s-au transformat în recomandări ale APCE, una referitoare la protecția așa-ziselor  ‘badante’ din Europa (persoane care au grijă de alte persoane mai în vârstă, cum este cazul româncelor care se angajează la vârstnici în Italia),  iar acum două săptămâni  un alt raport s-a transformat în recomandare, referitor la situația copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate. Statele ar trebui să se activeze și să le asigure o protecție constantă. La următoarea sesiune a APCE voi iniția un nou raport referitor la sclavagismul modern în Europa. Toate aceste trei  demersuri vor fi instrumente la nivelul instituțiilor europene pentru protejarea statutului cetățenilor români care lucrează în străinătate“.

SOS românii din comunitățile istorice

Dacă numărul românilor din diaspora de mobilitate este în continuă creștere, în ceea ce privește comunitățile istorice de români, situația este exact opusă: numărul membrilor acestor comunități a scăzut de la an la an.

În Valea Timocului sau Bucovina de Nord, etnicii români sunt supuși unui proces galopant de asimilare.

“Comunitățile istorice sunt mai reduse numeric de la an la an. Sunt mai multe cauze: în primul rând, este vorba despre o scădere demografică, pe de altă parte, e vorba despre foarte mulți dintre românii din jurul granițelor care au plecat la muncă în străinătate. La Viena este o imensă comunitate de români vlahi care au plecat din Valea Timocului, cel putin 100.000. Foarte mulți dintre românii bucovineni au plecat la muncă în Italia, de basarabeni nu mai vorbesc. Este o scădere absolut firească. Ceea ce mă îngrijorează este că mulți dintre românii din jurul României nu au acces la o reprezentare corectă în administrațiile din statele în care trăiesc și nu își pot folosi limba română în aceste state, iar acest lucru nu poate decât să-i descurajeze pe părinți să-i trimită pe copii la școală pentru a învăța limba română. Și asta e o problemă pe care statul român trebuie să o gestioneze cu mai multă responsabilitate“, este de părere senatorul Viorel Badea.

El militează pentru  necesitatea implicării statului român în susținerea și promovarea identității românești în aceste comunități, dar spune că este vorba și de modul în care familiile de români înțeleg să facă în așa fel încât rolul lor să crească în acele zone și să-și asume o identitate românească.

Pe de altă parte, președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni, senatorul Claudiu Târziu, trage un semnal de alarmă în legătură cu situația etnicilor români din Valea Timocului și consideră că Guvernul de la București nu se implică în protejarea drepturilor elementare la educație în limba română din această zonă:

“Românii sunt supuși unui proces de asimilare galopantă și statul român asistă fără să intervină. Oamenii aceia nu pot învăța în limba română, nu pot să se roage în limba română, nu au fonduri asigurate de statul sârb pentru activitățile culturale și identitare, nu au reprezentare parlamentară. Sârbii din România au toate drepturile cuvenite minorităților, pe când românii din Timoc, că se numesc vlahi sau români, nu au niciun fel de drept. E o situație dramatică, sunt revoltat pentru că partea sârbă nu asigură drepturi elementare și sunt revoltat de faptul că Guvernul de la București nu face nimic pentru îmbunătățirea situației acestor frați ai noștri. Am făcut o scrisoare către Comisarul European pentru Extindere și Vecinătate, în care am atras atenția că Serbia, care își dorește să devină membră a UE , nu îndeplinește criteriile referitoare la respectarea drepturilor și libertăților minorităților și că trebuie acționat în consecință dinspre Comisia Europeană.  Am făcut, de asemenea, interpelări la adresa Primului Ministru și am făcut un Raport către Biroul Permanent al Senatului și către Comisia pe care o conduc pentru a găsi modalități de acțiune în apărarea românilor din Timoc“.

Senatorul Badea spune că o soluție ar fi modificarea legislației, dar și finanțarea unor instituții de învățământ în limba română:

“E foarte complicat să lucrezi cu sârbii, trebuie să o faci cu inteligență, cu delicatețe,  organizat și să te asiguri că asociațiile de români lucrează în armonie și au o o voce unică.  Deocamdată, nu se întâmplă acest lucru, asociațiile nu sunt unite, iar demersul statului român este mai dificil. Sunt autorul unei modificări la Legea românilor de pretutindeni:  am introdus un amendament prin care am spus că, din punct de vedere al statului român, românii de pretutindeni sunt toți cei care se revendică la filonul românesc, indiferent de denumirea sub care apar: vlahi, aromâni, etc. Acest amendament a dat posibilitatea statului român să se poate implica în acele zone. Trebuie să începem cu proiecte-pilot, cum ar înființarea unei grădinițe private în Serbia, să începem educație de la zero ca să putem gestiona noi acest tip de educație, să nu mai stăm la mâna statului sârb. Poți găsi, de exemplu, o platformă acolo, în Serbia, care să poată promova identitatea românească“.

Republica Moldova

În ceea ce privește situația din Republica Moldova, există mai multe modalități prin care România poate oferi ajutor, începând cu sprijinul acordat studenților.

“Avem multe modalități de a ne ajuta frații de dincolo de Prut: în partea de sud a Republicii Moldova, în zona Cahul, Cantemir, Comrat sunt probleme grave, care provin și din sărăcie și din lipsa de interes a autorităților de la Chișinău și de la București. Acolo se pot face multe, de la reabilitarea căminului Universității din Cahul, care ar ajuta mai mulți studenți să vină și să se instruiască la universitatea aceasta, care este o extensie a Universității Dunarea de Jos de la Galați și care oferă, prin diplomele pe care le acordă, o ieșire europeană, dar a rămas un deziderat pentru care nu se face nimic“, spune senatorul Claudiu Târziu.

O altă soluție ar fi demararea unor programe comune între primarii din România și Republica Moldova, care să aibă ca scop înfrățirea cât mai multor localități.

“Strategia este una foarte simplă: trebuie să fim cât mai mulți oficiali în Republica Moldova și trebuie să facem în așa fel încât să înfrățim cât mai multe comunități din Basarabia cu cele din România. Noi am pornit un program împreună cu primarii din R. Moldova de înfrățiri, urmând sa creăm și un fond special din care să poată fi alimentat acest proiect de parteneriat“, anunță senatorul Viorel Badea.

De altfel, crearea unui spațiu informațional și comunicațional comun între România și Republica Moldova este o soluție de luat de calcul, iar aici Radio România, prin Radio Chișinău, contribuie la informarea corectă și echidistantă a realităților politice, economice și sociale.

“Este necesar să recreem și să dezvoltăm acest spațiu informațional și comunicațional comun. Spațiile comune reprezintă o reîntregire, o reunificare. Radio România, asemenea Patriarhiei Române, este o instituție care a fost cu cinci minute înaintea statului român în ceea ce privește prezența în R.Moldova cu Radio Chișinău. Avem de lucrat în extinderea ariei de acoperire a Radio Chișinău, trebuie să amplificăm semnalul și prezența noastră pe unde radio în Basarabia. Influența media românească în R. Moldova este absolut esențială“, este de părere senatorul Viorel Badea.

În ceea ce privește proiectul reunificării Republicii Moldova cu România, acesta rămâne “soluția salvatoare“ în opinia senatorului AUR, Claudiu Târziu, dar pentru aceasta este nevoie de o viziune și un plan concret de acțiune.

“În ceea ce privește proiectul reunificării, cred că tărie că aceasta este soluția pentru salvarea Basarabiei noastre străvechi, acestei părți a românității și a României, care ne-a fost îndepărtată de la trupul țării printr-un act samavolnic. Din păcate, clasa politică de la Chișinău nu reușește să găsească nici resursele umane, nici pe cele financiare, nici de altă natură pentru a păstra acest stat într-o zonă de echilibru. De aceea spun că reunificarea este singura soluție, nu aderarea la UE. Aceasta nu ar fi similară cu reunificarea cu România, un act de reparație istorică absolut necesar. Reunificarea nu este un proces simplu, ci complicat în care ar trebui să fim parte noi, România, dar există soluții diplomatice. Noi nu ne-am pus, ca stat, cu adevărat problema că vrem să refacem România Mare, de aceea nu avem o viziune, un plan de acțiune pentru asta“.

Și senatorul Viorel Badea consideră că procesul reunificării este unul complicat și  ar trebui să aducă laolaltă actori politici din toată lumea.

“Din punctul meu de vedere, Basarabia nu este în afara granițelor țării. În ceea ce privește procesul de unificare,  nu cred că este vreun român care să nu-și dorească reîntregirea,  dar nu sunt de acord cu abordare belicoasă pentru a ajunge la unificare. Acest proces al reîntregirii este un proces foarte complicat, care trebuie să-i aducă laolaltă pe actori politici din toată lumea“.

Cei doi senatori, Viorel Badea și Claudiu Târziu, au anunțat la Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, că vor fi în continuare în mijlocul comunităților de români din afara țării și vor milita pentru apărea drepturilor acestora.

Serviciul de noapte cu Maria Țoghină, ediția din 5/6 aprilie 2021 poate fi urmărită în link-ul de mai jos:

 https://www.facebook.com/romaniaactualitati/videos