„63% de copii trăiesc în familii monoparentale, deci numai cu un părinte. 11% din copii sunt copii fără îngrijire părintească. Și 56% din numărul total de copii fără îngrijire părintească sunt copii ai căror părinți sunt plecați în străinătate. Aceste cifre, desigur,  sunt destul de importante pentru statistici. Pentru noi este important că, dacă un copil rămâne fără îngrijire părintească, deja este grav pentru acest copil, atunci când nu are susținere nici în familii biologice extinse, nici într-o altă formă de protecție”, a menționat  Maia Bănărescu, precizând că este vorba despre date ale Biroului Național de Statistică pentru anul 2019.

Doctorul în filozofie Rodica Grama, autoare a studiului, a menționat că nu există o evidență centralizată a acestor minori. Procedura de stabilire a statutului acestor copii durează mult, ceea ce îi face vulnerabili perioade îndelungate. Un număr mare de părinți, care nu-și respectă obligațiile de întreținere și educare a copiilor, pleacă peste hotare și lasă acești minori fără tutelă. Indemnizațiile mici pentru întreținerea copiilor rămași fără ocrotire părintească face ca profesia de asistent parental profesionist sau părinte-educator să nu fie atractivă.

Rodica Grama a mai spus că unele autorități publice locale nu își îndeplinesc obligațiunile de monitorizare a copiilor rămași fără îngrijire părintească. „Sunt puține cadre necesare în rezolvarea problemelor acestor copii. În opt primării din țară nu există nici asistent social, și nici specialist pentru apărarea drepturilor copilului”, a remarcat autoarea studiului. În procesul de analiză, s-a încercat evidențierea problemelor copiilor lipsiți de ocrotire părintească din perspectiva persoanelor care nemijlocit contactează cu acest grup de copii. În primul rând, a fost evidențiat gradul înalt de vulnerabilitate după ce acești copii împlinesc majoratul. În cazul în care acești copii sunt încadrați în studii profesionale, lor le este oprită plata indemnizației.

„Din moment ce ating majoratul, mulți din ei rămân în afara îngrijirii, fiind fără spațiu locativ, fără surse financiare, fără profesie și fără posibilități de supraviețuire – o atitudine discriminatorie și stigmatizantă din partea societății, care, de fapt, este o barieră mare de incluziune socială, ceea ce invocă ulterior anumite frustrări, probleme de ordin psihologic, neîncredere și tendință de autoizolare. Acești copii nu-și pot continua studiile din lipsă de surse financiare. Mulși nu-și cunosc drepturile, au posibilități reduse de profesionalizare și, respectiv, un număr mic de posibilități de a fi angajați prin Agenția de Ocupare a Forței de Muncă”, a remarcat Rodica Grama.

Datele oferite de poliție au arătat că, din cei 949 de copii cu comportament deviant, care sunt la moment în evidență, 10% sunt fără ocrotire părintească. Vulnerabili sunt și copii cu dizabilități. „Copiii cu dizabilități severe rămân, practic, în afara îngrijirii, pentru că nu există nici condiții de plasament, și nici dorința rudelor de a avea grijă de ei. Mai mult, aceste probleme de sănătate vin și de la încărcături psihoemoționale negative, ca urmare a plecării peste hotare a părinților și a lipsei de afecțiune din partea acestor părinți”, a subliniat Rodica Grama, doctor în filozofie, conferențiar universitar. 

Datele statistice arată că, în 2017, aproximativ 35 de mii de copii erau separați de părinți, dintre care peste 30 de mii aveau unicul părinte sau ambii părinți plecați peste hotare. 1079 dintre ei au avut statut de copil rămas temporar fără îngrijire părintească, 3749 – statut de copil fără îngrijire părintească, iar 293 de copii au fost scoși din familii, pentru că aflarea lor în acest mediu prezenta pericol pentru viață și sănătate.

Studiul a fost efectuat în perioada septembrie-decembrie 2019, iar pentru realizarea lui din bugetul de stat au fost cheltuiți în jur de 30 de mii de lei.