„Primul lucru pe care trebuie să-l facem este să calmăm situația. Este greu să ai discuții bune când lucrurile ard literalmente în jurul tău", a spus Kristersson într-o conferință de presă în timpul unei vizite în capitala Estoniei, Tallinn.

El a adăugat că precondițiile pentru reluarea discuțiilor sunt bune, dar că odată cu alegerile din Turcia în mai, este de înțeles că Ankara se concentrează pe politica internă.

„De îndată ce sunt pregătiți (pentru discuții), noi suntem evident gata", a spus Kristersson.

Finlanda și Suedia au căutat să adere la NATO la scurt timp după invazia Ucrainei de către Rusia anul trecut și, în timp ce majoritatea statelor membre au ratificat cererile, Turcia încă nu și-a dat aprobarea în ceea ce trebuie să fie un proces unanim.

Cele trei țări au ajuns anul trecut la un acord pentru a merge mai departe, dar Ankara a suspendat discuțiile luna trecută, în timp ce tensiunile au crescut în urma unor proteste la Stockholm, unde un politician de extremă dreapta a ars o copie a cărții sfânte a musulmanilor, Coranul.

Turcia a declarat săptămâna trecută că vede pozitiv cererea Finlandei, dar nu o susține pe cea a Suediei, deși cei doi vecini nordici încearcă să adere la NATO în același timp.

Președintele finlandez, Sauli Niinistö, a declarat marți că el speră ca Finlanda și Suedia să devină în curând membre.

„Scopul este să fie acceptate cât mai curând posibil ambele, Finlanda și Suedia", a spus Niinistö într-o conferință de presă comună cu guvernatorul general al Canadei, aflat în vizită la Helsinki.

Finlanda și Suedia progresează în deplină "co-înțelegere" și rămân în contact strâns cu cartierul general al NATO, Casa Albă și Turcia, a adăugat Niinistö.

Potrivit prim-ministrului eston Kaja Kallas, o zonă baltică mai largă ar beneficia în urma aderării Suediei și Finlandei.

„Pentru securitatea regiunii noastre, ar fi mai bine dacă ambele țări ar adera" la Alianța Nord-Atlantică, a spus ea.