Delegații mișcării islamiste care a recăpătat controlul asupra Afganistanului în luna august a anului va purta discuții la Oslo cu reprezentanți ai autorităților norvegiene și ai altor țări aliate, precum și cu membri ai societății civile afgane, notează sursa citată.

Ministerul norvegian al Afacerilor Externe a declarat că vor fi reprezentate Statele Unite, Franța, Regatul Unit, Germania, Italia și UE.

„Suntem extrem de îngrijorați de situația umanitară gravă din Afganistan, unde milioane de oameni se confruntă cu un dezastru umanitar de mare amploare”, a declarat ministrul norvegian de externe Anniken Huitfeldt într-un comunicat remis presei.

„Pentru a putea ajuta populația civilă din Afganistan, este esențial ca atât comunitatea internațională, cât și afganii din diferite domenii ale societății să poarte dialoguri cu talibanii”, a adăugat ea.

Situația umanitară din Afganistan a luat o întorsătură dramatică din august în urma revenirii la putere a talibanilor, banca centrală din Afganistan cheltuind majoritatea rezervelor în dolari în săptămânile care au precedat cucerirea țării de gruparea islamistă.

„Nu este o recunoaștere”

Ajutoarele internaționale, care au finanțat aproape 80% din bugetul afgan, s-a oprit brusc iar Statele Unite au înghețat 9,5 miliarde de dolari din activele băncii centrale de la Kabul.

Foametea amenință acum 23 de milioane de afgani, 55% din populație, potrivit ONU, care estimează că nevoie de 4,4 miliarde de dolari doar în acest an pentru a ameliora criza umanitară din țară.

Subliniind că Norvegia va fi „clară” în ceea ce privește așteptările sale, în special în ceea ce privește educația fetelor și drepturile omului, Huitfeldt a precizat că întâlnirile planificate „nu constituie o legitimare sau o recunoaștere a talibanilor”.

„Dar trebuie să vorbim cu autoritățile care conduc de facto țara. Nu putem lăsa situația politică să ducă la un dezastru umanitar și mai mare”, a subliniat ea.

Uniunea Europeană a anunțat joi restabilirea unei „prezențe minimă” a personalului său la Kabul pentru a ușura livrarea de ajutor umanitar în Afganistan însă nicio țară nu a recunoscut încă oficial guvernul taliban.

După participarea la operațiunea internațională Enduring Freedom care i-a înlăturat de la putere în 2001, Norvegia, obișnuită cu medierea, a menținut canalele de dialog cu talibanii deschise timp de mai mulți ani.

Drepturile femeilor

Comunitatea internațională, așteaptă să vadă cum intenționează fundamentaliștii islamiști să guverneze Afganistanul după ce în prima perioadă în care s-au aflat la putere, între 1996 și 2001 au încălcat grav drepturile omului.

Talibanii susțin că s-au modernizat dar femeile rămân în mare parte excluse de la locurile de muncă iar majoritatea școlile pentru fete rămân închise.

Delegația talibană ar trebui să se întâlnească la Oslo și cu femei, jurnaliști și activiști din domeniul drepturilor omului, muncii umanitare și problemelor economice, sociale și politice, potrivit anunțului făcut de ministrul norvegian al Afacerilor Externe.

Talibanii au mai efectuat vizite externe în Iran, Turcia, Pakistan și Doha, unde au purtat discuții cu reprezentanții americani și ai UE.

Mai multe țări, printre care Pakistan, Rusia, China, Turcia, Emiratele Arabe Unite și Iran, și-au păstrat ambasadele deschise la Kabul după victoria talibanilor de la mijlocul lunii august, fără a recunoaște însă guvernul.

Diplomații occidentali au început să-și evacueze personalul din prima jumătate a anului 2021, când trupele americane și-au început operațiunile de retragere definitivă din Afganistan, o retragere care s-a încheiat la sfârșitul lunii august cu evacuarea haotică a 120.000 de persoane în fața întoarcerii talibanilor.