Relațiile externe au fost în centrul atenției opiniei publice în ultimii doi ani. În acest domeniu, guvernarea l-a schimbat pe ministrul Andrei Galbur cu Tudor Ulianovschi și a instituit o nouă funcție – cea de vicepremier pentru Integrare Europeană, care a fost preluată de Iurie Leancă. 

Marile provocări vor fi cel mai probabil restabilirea relațiilor cu Uniunea Europeană, domeniu de care se va preocupa Iurie Leancă. Amintim că în acest domeniu Republica Moldova s-a confruntat cu o criză de neîncredere începând cu 2015 după ce s-a aflat de jaful din sistemul bancar, care a continuat cu criza politică și cu învestirea Guvernului Filip în condiții dubioase. Relația Chișinău-Bruxelles pare să se amelioreze, Guvernul a realizat un șir de condiții, a reușit să semneze un acord cu Fondul Monetar Internațional și să deblocheze finanțări din partea Uniunii Europene, dar modificarea Codului electoral în 2017, în pofida recomandărilor europenilor a adus însă un nou val de critici din partea mai multor oficiali de la Bruxelles, iar debursarea unei asistențe macrofinanciare de 100 de milioane de euro prevăzută pentru anul trecut rămâne încă incertă.

În paralel și relațiile cu Rusia s-au deteriorat, în special în 2017, ajungând până la un conflict diplomatic. Chișinăul s-a plâns de presiuni din partea autorităților ruse asupra funcționarilor moldoveni și au expulzat cinci diplomați ruși pe motiv de spionaj, la sfârșitul lunii iulie vicepremierul rus Dmitri Rogozin a fost declarat persoana non-grata.

Recent, o instanță de judecată din Rusia l-a anunțat în căutare internațională pe liderul Partidului Democrat Vlad Plahotniuc, fiind bănuit de tentativă de omor, iar Chișinăul l-a rechemat pentru consultări, pe un termen nedeterminat, pe ambasadorul său în Federația Rusă.

În problema transnistreană anul 2017 s-a încheiat cu evoluții pozitive – semnarea celor patru decizii protocolare privind funcționarea școlilor cu predare în limba română, accesul la terenurilor agricole  din zona controlată de regimul separatist, interconectarea telefonică și apostilarea diplomelor, precum și reluarea negocierilor în formatul 5+2 după o pauză de un an jumătate.

Noul vicepremier Cristina Lesnic va trebui să mențină acest trend, dialogul în formatul 5+2 și să înceapă discuțiile privind reglementarea politică a conflictului. De asemenea, va trebui să urmărească implementarea în practică a celor patru decizii și să identifice soluții și pentru alte probleme precum libera circulația sau înmatricularea automobilelor înregistrate în regiunea transnistreană.

Chișinăul va trebui și să  continue demersurile pentru retragerea armatei ruse și schimbarea statutului misiunii de pacificare din stânga Nistrului.   

Justiția, de care în continuare se va ocupa Alexandru Tănase, este un alt domeniu extrem de sensibil, starea de lucruri din acest sector fiind criticată atât pe plan intern cât și extern. În octombrie 2017 UE a anunțat că nu va mai acorda o tranșă de 28 de milioane de euro pentru reforma justiției, din cauza lipsei reformelor.

Lipsa de progrese în domeniul combaterii corupției și a reformei justiției, probleme de funcționalitate la mai multe instituții din domeniu în special la Autoritatea Națională de Integritate sunt denunțate în majoritatea rapoartelor Uniunii Europene.

Domeniul economic, care îi afectează în mod direct pe cetățeni este un alt sector la care a fost schimbat ministrul. Fostul premier Chiril Gaburici se va ocupa de economie, el fiind obligat să atragă o atenție sporită îmbunătățirii mediului de afaceri, atragerea investițiilor și reducerii poverii administrative asupra businessului.

O altă provocare pentru noul ministru va fi asigurarea securității energetice, în primul rând prin interconectarea rețelelor de gaz cu România, mai ales că Guvernul a declarat în repetate rânduri că gazoductul Ungheni-Chișinău ar urma să fie finalizat până la sfârșitul acestui an. În paralel se discută și interconectarea rețelelor electrice, un proiect mai costisitor și de durată. De asemenea, problema întreprinderilor de stat este una presantă, experții susținând că suma datoriilor acestor întreprinderi este de aproximativ 20 de miliarde de lei.

Noii miniștri au puțin timp pentru a rezolva aceste probleme, având în vedere că la sfârșitul anului vor avea loc alegeri parlamentare, după care va fi format un nou Guvern.