Prezidențiala 2024. O estimare timpurie de șanse. Op-Ed de Anatol Țăranu

  • 23 Februarie 08:01
Prezidențiala 2024. O estimare timpurie de șanse. Op-Ed de Anatol Țăranu

În conformitate cu legislația Republicii Moldova în toamnă anului curent urmează să se desfășoare scrutinul prezidențial. După estimările experților în legislație electorală alegerile prezidențiale vor avea loc la mijlocul sau sfârșitul lunii octombrie, ținând cont de data de 24 decembrie, când expiră mandatul actualului președinte Maia Sandu. Data precisă a scrutinului urmează să fie stabilită de Parlament, paralel urmând să se desfășoare referendumul constituțional privind integrarea europeană a Republicii Moldova.

Avansări nesperate și scăderi evidente de rating

Scrutinul prezidențial și referendumul se vor desfășura pe fundalul avansării spectaculoase a Republicii Moldova pe calea accederii formalizate în UE, guvernul de la Chișinău ajungând până la stadiul începerii negocierilor privind aderarea. Încă trei ani în urmă o asemenea performanță nu s-ar fi înscris în nici cea mai optimistă așteptare. Totodată, acest succes de ordin instituțional defel nu este corelat cu îmbunătățirea nivelului de viață a populației. În acești trei ani ai guvernării președintei Maia Sandu și a partidului pro-prezidențial PAS, economia Republicii Moldova a fost grav afectată de criza pandemică, dar și mai mult de consecințele războiului de agresiune al Rusiei din Ucraina, iar provocările legate de securitatea energetică au pus și mai mare presiune asupra autorităților de la Chișinău și a stării sociale a majorității cetățenilor statului.

Problemele majore economice și sociale amplificate de tărăgănarea reformei justiției, de precaritatea politicii de cadre și conjugată cu o comunicare publică deficitară au determinat situația în care PAS, guvernul și cu ei președintele plătesc polițele cu prețul reputației și al ratingurilor politice în scădere. Chiar dacă președinta Sandu continuă să se bucure pe deplin de reputația incoruptibilității și modestiei, echipa ei este învinuită pentru faptul că țara a fost nevoită să cumpere gaze scumpe din cauza administrării proaste a domeniului energetic, dar și de competență slabă în menajamentul mai multor altor domenii. Nici demiterea guvernului Nataliei Gavrilița nu a schimbat radical percepția publică a actului de guvernare. Potrivit ultimelor sondaje, doar 20-25% de alegători sunt acum gata să voteze pentru partidul de guvernământ, pe când în 2021, partidul a câștigat alegerile cu 53%. Scăderea categorică a ratingului guvernării este evidentă.

Supremație negarantată și rivalul din tabăra pro-rusă

În aceste condiții președinta Maia Sandu și-a anunțat participarea la competiția pentru un nou mandat prezidențial, toate sondajele atestând-o pe post de favorit al viitorului scrutin. Totuși, multiplele și complexele evoluții de pe scena politică moldovenească sugerează că „supremația” Maiei Sandu în alegerile prezidențiale din toamna acestui an nu este garantată. Această constatare rămâne în picioare chiar dacă la momentul actual încă nu și-a anunțat apariția contracandidatul capabil să pună serios sub semnul întrebării succesul ei în scrutinul prezidențial.

Rivalul principial al Maiei Sandu în scrutinul viitor evident se va lansa din tabăra forțelor politice pro-ruse, care deocamdată încă încearcă să-și unească eforturile cu scopul de a cuceri președinția moldovenească și a propulsa pe această cale deturnarea cursului european al Republicii Moldova. Însă până acum aceste forțe rămân încă dispersate și luptă între ele pentru a deveni "miza electorală a Kremlinului" în Moldova în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2024, dar mai ales a celor parlamentare din 2025. Printre candidații partidei pro-ruse și antieuropene cel mai des sunt pomeniți fostul președinte Igor Dodon, fosta bașcan a Găgăuziei Irina Vlah și fostul prim-ministru dodonist Ion Chicu. Sondajele spun că la moment niciunul din acești potențiali candidați pro-ruși nu prezintă un pericol electoral critic pentru Maia Sandu.

În mediul de experți, dar și în opinia publică largă este pomenit des în calitate de potențial candidat al partidei pro-ruse la prezidențiale actualul edil al Chișinăului Ion Ceban, de la un timp încoace tot mai insistent deghizat în straie pro-europene. Acuzațiile aduse primarului Chișinăului de „cal troian” în tabăra pro-europenilor par a fi verosimile, dacă ne aducem aminte despre conlucrarea tacită al lui Ion Ceban cu partidele pro-ruse în scrutinul din Chișinău, când acestea nu și-au înaintata împotriva actualului primar niciun contracandidat de forță, garantându-i în acest fel victoria din primul tur. Repetarea acestei tactici la prezidențiale va pune în situația idiotului util Partidul Social Democrat European, care cochetează politic cu partidul primarului Ceban, dar și pe decidenții din România angajați în fardarea imaginei acestui actor politic controversat din Moldova dincoace de Prut.

Dezbateri electorale necesare

Problemele economice și sociale majore nerezolvabile cu care se confruntă societatea moldovenească pe parcursul perioadei de independență, creează premisele necesare pentru lansarea unor dezbateri electorale în ambele scrutine naționale – prezidențialele din 2024 și parlamentarele din 2025, pe tema căilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Este vorba despre calea euro-suveranistă pusă în practică prin deschiderea negocierilor de aderare și accedere ulterioară în UE ca stat suveran sau opțiunea accederii în UE pe „scurtătură” (calea euro-unionistă) prin restabilirea unității naționale românești prin Unirea Republicii Moldova cu România. În ambele cazuri e nevoie să existe un consens național care, la nivel societal este lipsă acum. Acest consens nu poate fi realizat fără o dezbatere largă în societate, scrutinele electorale fiind o pistă din cele mai prolifice pentru lansarea unor asemenea dezbateri.

Opțiunea euro-suveranistă este reprezentată politic la prezidențialele din acest an de Maia Sandu și partidul PAS, dar pe acest segment se conturează și apariția unor contracandidați de alternativă lansați pe filiera „triplei alianțe” – Platforna DA – LOC – Partidul Schimbării. Deocamdată, proaspăta înjghebată alianță politică a partidelor pro-europene în opoziție cu PAS, nu și-a anunțat clar modalitatea de participare la alegerile prezidențiale, rămânând să identifice un candidat al său pentru scrutin. În acest context este bine să ne aducem aminte despre declarațiile publice, anterior făcute de către Octavian Țâcu, care cu alți doi colegi de ai săi a anunțat crearea unei platforme unioniste în susținerea partidului DA și care a dat de înțeles cu privire la determinarea sa de a se lansa în calitate de candidat la prezidențiale de pe poziții unioniste. Rămâne de văzut dacă și alianța partidelor din care face parte DA va consimți susținerea unui candidat unionist.

Alți candidați posibili

Pe filiera europenistă în opoziție cu candidatura Maiei Sandu posibil să se lanseze în calitate de candidat la prezidențiale liderul partidului CUB, Igor Munteanu, care este unul din cei mai vocali critici ai actualei președinte, vorbind chiar despre caracterul accidentar al alegerii ei pe post de șef de stat. Tot pe acest segment este posibil să se lanseze în campania prezidențială ex-ministrul de externe Tudor Ulianovschi, care recent a făcut un tur la TV-uri și unde s-a prezentat cu un mesaj privind necesitatea îmbunătățirii majore a actului de guvernare.

Unii indici vorbesc despre o activitate sporită, deocamdată neanunțată public, cu privire la crearea și consolidarea unui pol politic euro-unionist, care cu mare probabilitate va viza și participarea la alegerile prezidențiale cu propriul candidat. Sondajele vorbesc despre prezența în societatea moldovenească a unui segment de peste 30% a cetățenilor cu conștiința identitară românească asumată și adepți ai accederii în UE a Republicii Moldova prin unirea cu România. Lipsa unei reprezentări politice directe a acestui segment devine, deja, exasperant pentru manifestarea firească a procesului democratic reprezentativ în societatea moldovenească.

Doar o mobilizare exemplară a electoratului europenist

În alegerile prezidențiale și parlamentare precedente electoratul unionist, dezamăgit de lipsa unei forțe politice coagulate euro-unioniste și a unui lider carismatic, a votat mobilizat pentru candidatura Maiei Sandu și partidul PAS. Însă în condițiile erodării imaginii electorale a actualei guvernări, în acest segment electoral se manifestă o dezamăgire de rezultatele politicilor promovate cu riscul amplificării absenteismului electoral.

În aceste condiții este de așteptat lansarea pe segmentul identitar românesc al societății moldovenești a unui aspirant la postul de președinte al statului, cu un mesaj unionist tranșant și politic asumat. Prezența în campania electorală a unui mesaj euro-unionist puternic și credibil, va garanta mobilizarea robustă a segmentului electoral unionist în primul tur al alegerilor prezidențiale, tot așa cum și victoria candidatului europenist în turul doi. Doar o mobilizare exemplară a electoratului europenist din Republica Moldova, parte considerabilă a căruia este reprezentat de euro-unioniști, este capabilă să oprească ascensiunea forțelor antieuropene care activează după scenariul războiului hibrid al Moscovei dus împotriva statului moldovenesc.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Lumina cuvântului * Muzică
Meteo Chișinău
12,18
Cer senin
Umiditate:82 %
Vint:0,51 m/s
Mon
22
Tue
20
Wed
10
Thu
7
Fri
9
Arhivă Radio Chișinău