Temerile privind o eventuală întrerupere, despre care analiștii afirmă că este improbabilă în acest stadiu, au apărut și în condițiile în care cererea este mai puternică decât ar fi fost de așteptat, determinându-i pe comercianți să acorde mai multă atenție problemelor geopolitice.

"Importanța acestui lucru este poate aceea că piața a început din nou să reacționeze la riscurile geopolitice legate de aprovizionare, o tendință care a fost absentă în ultimele luni", au scris într-o notă către clienți analiștii de la Energy Aspects, o firmă din Londra de cercetare a pieței.

Prețul țițeiului intermediar West Texas, principalul punct de referință american, a crescut cu 4,5% la tranzacțiile de joi dimineață, la 51,44 dolari per baril, în timp ce țițeiul Brent, frecvent folosit ca referință în Marea Nordului, a crescut cu 4%, la 58,70 dolari.

Ambele au crescut cu peste 10%, după ce luna aceasta ajunseseră la un minim-record pentru o perioadă de mai mulți ani.

Saltul de joi al prețurilor petrolului a urmat anunțului făcut miercuri noapte de către Arabia Saudită că va lansa atacuri aeriene în Yemen, vecinul ei din sud, în coordonare cu alte state din regiune. Loviturile, care au continuat și joi, au început în momentul în care Yemenul pornise să alunece către un război civil, iar rebelii Houthi, care au primit sprijin de la Iran, se aflau pe punctul de a captura portul sudic Aden, locul în care se ascundea președintele yemenit Abdu Rabbu Mansour Hadi.

Deși saudiții au declarat că suspendă zborurile civile din sudul regatului lor, în apropiere de granița cu Yemenul, luptele au loc la foarte mare depărtare de principalele centre saudite de producție petrolieră, situate în estul țării, și reprezintă un pericol extrem de redus la adresa enormei industrii petroliere saudite, afirmă analiștii.

O îngrijorare mult mai mare o reprezintă localizarea Yemenului la strâmtoarea Bab el-Mandeb, un punct de gâtuire între Africa și Yemen prin care trec tancurile petroliere și alte vapoare care ocolesc Peninsula Arabă și urcă spre nord în Marea Roșie și către Canalul Suez. Dacă această rută ar fi închisă, navele ar trebui să ocolească întreaga Africă, ceea ce ar însemna o călătorie mult mai lungă.

În ceea ce privește piețele petroliere, principalul risc adus de conflict este o nouă reducere a producției modeste de petrol a Yemenului, care anul trecut a scăzut la numai 130.000 de barili pe zi, mai puțin de o treime din producția de vârf realizată de țară în 2001. Scăderea se datorează perturbărilor și lipsei investițiilor. Producția din Yemen nu reprezintă decât o fracțiune minusculă din producția mondială și este improbabil să i se simtă lipsa.

Însă cererea generală pentru petrol este mai puternică decât se anticipa, afirmă analiștii, în condițiile în care rafinăriile din Asia și din alte părți și-au accelerat producția de benzină și alte produse pentru a face față cererii.

În vreme ce piața se îndreaptă către o perioadă care ar trebui să fie de acalmie, cum iarna este pe sfârșite în emisfera nordică, iar rafinăriile și-au programat suspendarea activității pentru revizie, consumul peste așteptări de petrol, cauzat de prețurile reduse și reflectat în orice, de la automobile la stocarea de rezerve, ar putea tempera pe viitor noi căderi ale prețurilor.

Articol de Stanley Reed, THE NEW YORK TIMES
Traducere: Andrei Suba