Gruparea a fost formată din 26 de columbieni și doi americani de origine haitiană, a spus șeful poliției Léon Charles. Opt dintre suspecți sunt încă liberi, în timp ce 17, inclusiv cei doi americani, au fost arestați, notează sursa citată.

Ceilalți au fost uciși în timpul unor confruntări armate cu poliția în capitala Port-au-Prince.

Moïse, în vârstă de 53 de ani, a fost împușcat mortal și soția lui a fost rănită grav, după ce mai mulți atacatori au intrat în casa lor în noaptea de marți spre miercuri, pretinzând că sunt agenți DEA (Drug Enforcement Administration).

Prima doamnă Martine Moïse a fost transferată în Florida pentru tratament, starea ei fiind stabilă, dar critică. În schimb, cei trei copii ai cuplului se află în siguranță, au spus autoritățile.

Nu este clar cine a plănuit atacul și ce l-a motivat. Prim-ministrul haitian interimar Claude Joseph a declarat pentru BBC că este posibil ca președintele să fi fost vizat pentru că lupta cu „oligarhii” din țară.

Joi, poliția a prezentat presei o parte dintre suspecți, împreună cu arme, pașapoarte columbiene și alte dovezi. „Străini au venit în țara noastră pentru a-l ucide pe președinte”, a spus Charles. „Vom intensifica ancheta și tehnicile de cercetare pentru a-i intercepta pe ceilalți opt mercenari”.

Guvernul columbian a spus că cel puțin șase membri din presupusul comando par a fi foști membri ai armatei sale și și-a luat angajamentul de a sprijini Haiti în investigație.

Departamentul american de stat a transmis că nu poate confirma dacă vreun cetățean SUA a fost reținut. Anchetatorii îi caută încă pe cei responsabili cu planificarea atacului care a atras proteste în cea mai săracă națiune din Americi.

Mai mulți oameni s-au adunat joi pentru a urmări operațiunea poliției în capitală. Au fost incendiate mașini și oamenii au manifestat în fața secției de poliție unde se aflau suspecții. Starea de urgență este în vigoare în întreaga țară.

Asasinarea președintelui a produs confuzie și la nivelul conducerii țării. Potrivit Constituției, președintele Curții Supreme ar trebui să preia conducerea, însă acesta a murit recent din cauza Covid-19. În acest caz, amendamentele sugerează că prim-ministrul ar trebui să conducă. Ariel Henry a fost numit săptămâna aceasta în funcție, dar nu a depus încă jurământul.

El insistă că ar trebui să fie la comandă. Interimarul Joseph s-a arătat „intrigat” de declarația lui Henry, adăugând pentru BBC: „Trebuie să lăsăm acele lucruri în spate și să punem Haiti pe primul loc”. ONU este de părere că Joseph ar trebui să rămână la conducere până la alegerile care urmează să aibă loc anul acesta.

El a afirmat că nu va candida la președinție. „Nu sunt aici să stau prea mult. Trebuie să organizăm alegeri. Nu am o agendă personală”. Și înaintea asasinării președintelui, situația din Haiti era marcată de instabilitate și demisia lui a fost cerută în mai multe rânduri în proteste ample. Alegerile parlamentare erau programate să aibă loc în octombrie 2019, dar au fost amânate din cauza disputelor, astfel că Moïse - devenit președinte în 2017 - conducea în baza unui decret.