Avem privilegiul prieteni ca în cadrul emisiunii de astăzi să-l avem ca oaspete pe domnul Ovidiu Miculescu, președintele director general al Societății Române de Radiodifuziune. Bine ați venit la noi acasă, domnule președinte. 

 

Ovidiu Miculescu: Suntem într-adevăr acasă. 

 

Reporter: Este Ziua Mondială a Radioului, radioul este într-o familie mare de radiouri și aș îndrăzni să vă pun prima întrebare mai directă. Răspunde astăzi radioul necesităților de informare, de educare, de divertisment ale publicului? 

 

Ovidiu Miculescu: Categoric da. Radioul rămâne în această eră în care comunicațiile mobile iau amploare tot mai mare, rămâne cred cel mai important mijloc de informare și cel mai eficient mijloc de informare a populației, indiferent de lucrurile pe care le transmite. Iar această arie este extrem de largă, de la informație la muzică, la divertisment, la proiecte culturale. Radioul intră peste tot, radioul nu este dependent de surse de energie, în timp ce concurenții radioului, dacă putem să le spunem așa, sunt dependenți de diverse elemente de infrastructură pe care nu le pot suplini sau le suplinesc cu costuri foarte mari. Deci, radioul răspunde! 

 

Reporter: Este greu să concureze cu radioul. 

 

Ovidiu Miculescu: Ceilalți fac eforturi foarte mari și din păcate decalajul se tot micșorează și radioul trebuie la rândul lui să accelereze din ce în ce mai puternic pentru a rămâne în top.  eporter: În contextul avalanșei acesteia de informații multiple, canale, surse de știri, tv, ziare, reviste, internet, pe unde ați plasa acum radioul?  vidiu Miculescu: Știți cum e, este genul de întrebare simplă cu răspuns greu. Competitorul cel mai important al radioului este internetul. Știm foarte bine că internetul practic a anihilat, a omorât, a scos din joc, de exemplu, presa scrisă. Atacă televiziunea extrem, extrem de puternic. 

 

Reporter: Și indirect și pe noi, radioul. 

 

Ovidiu Miculescu: Absolut. Or practic, așa cum spuneam, competitorul cel mai mare vine din zona de on-line, în care sunt foarte mulți bani. Există extrem de mare capacitate de inovație, de invenție, de tinerețe până la urmă și teritoriul se ocupă zi de zi de către această industrie a on-line-ului.  eporter: Vorbim despre radio la modul general. Trebuie făcută distincția însă între un post național și unul comercial. Care sunt imperativele de azi ale unui post național? 

Ovidiu Miculescu: Vreau să vă spun un lucru, din păcate aici foarte multă lume face o confuzie. Să știți că din punctul meu de vedere diferențele vin din sursa de finanțare. Practic toți, publici sau privați, comerciali, cum le spuneți dumneavoastră, se raportează la aceleași 24 de ore, se raportează la același public, pentru că nu există un bazin de public diferit, ori practic competiția pentru audiență, pentru a răspunde necesităților de informare, cultură, educație, divertisment ale aceluiași public este imensă. Postul public este obligat practic să lupte mai puternic pentru audiență. De ce? Pentru că el există din taxa sigur, în cazul nostru cea mai mică din Europa, din banii celor care ar trebui sau care consumă produsele noastre. 

 

Reporter: Banul public, asta e.

 

Ovidiu Miculescu: Dacă nu suntem adaptați și dacă nu răspundem nevoilor publicului, acestui public care, spre deosebire de posturile comerciale, așa cum le spuneți dumneavoastră, ne și plătește, cred că intrăm într-o zonă periculoasă. Or, practic, competiția este pe conținut, pe capacitatea de adaptare la aceste nevoi, pe viteza de reacție, pe seriozitate, pe inovație și pe declinarea misiunii publice și a activității pe care radioul public o face și în alte zone în afară de on-air, și aici mă refer în primul rând la on-line și apoi în zona de off-air, pentru că rolul educativ, practic, nu se exercită doar în zona, pe zona de on-air. Este extrem, extrem de important să înțelegem că fără a livra un produs util, relevant, folositor, interesant, inovator, rapid, bine documentat și, poate, de multe ori cu umor, nu vom rezista în această competiție. Media și radioul în special, domnule Helmis, este despre oameni. Serviciile publice trebuie să înțeleagă că momentul coborârii dintr-un, mă rog, "turn de fildeș", între ghilimele, a sosit și nu acum, ci cu ceva timp în urmă, deci trebuie să coborâm... 

 

Reporter: Să ne dăm jos... 

 

Ovidiu Miculescu: Să ne dăm jos, să ne suflecăm mânecile și să livrăm pe gustul, nevoile și dorințele publicului, mai ales că acest public plătește pentru acest serviciu.  

 

Reporter: O ultimă întrebare, ar mai fi loc de inovație în domeniul radioului și mă refer și la partea editorială și la partea tehnică? 

 

Ovidiu Miculescu: Categoric da. Este un teritoriu pe care, practic, doar cerul este limita. Trebuie să avem permanent privirea orientată spre viitor. Ce a fost știm, ce este încercăm să înțelegem, important este să proiectăm ceea ce se va întâmpla. Categoric, inovația este unul din elementele fundamentale care determină această industrie. Un lucru aș mai vrea să spun. În acest peisaj complicat în care serviciile publice din Europa evoluează în acest moment, Radio România este o excepție. Ne mișcăm mult mai bine decât foarte multe servicii publice de radio din Europa. Dezvoltăm proiecte pe care nimeni nu poate să le facă, proiecte de succes, și aici vă dau doar două exemple, vorbim despre Festivalul Internațional al Orchestrelor Radio și Gaudeamus, de Festival Internațional de Teatru. Grand Prix Nova s-a impus cu o forță extraordinară. Cultura reprezintă unul dintre pilonii pe care o nație se construiește și se sprijină. Din păcate, România nu acordă culturii locul pe care îl merită, se investește foarte puțin în cultură. Radio România este într-o cu totul altă situație, investim în cultură, susținem cultura.... 

Reporter: Practic, n-a lipsit la niciun eveniment. 

Ovidiu Miculescu: Generăm gesturi culturale și proiecte culturale pe care nu numai cei din țară nu le pot face, nici cei din Europa nu pot să le facă. Din punctul acesta de vedere sunt mulțumit. Este foarte importantă aceasta atitudine pe care o avem față de public, cea de responsabilitate și de dedicație totală. De Ziua Radioului, sigur, doresc să felicit colegii mei, pentru că fără ei lucrurile acestea bune care se întâmplă în Radio România și cu Radio România nu s-ar fi putut întâmpla. Vreau să le mulțumesc milioanelor de ascultători care zilnic aleg frecvențele noastre și sunt convins că viitorul poate arăta bine pentru   radio, dacă radioul va înțelege că lupta devine din ce în ce mai grea și dacă radioul va reuși să se adapteze acestor schimbări care, practic, se întâmplă nu de la an la an, ci aproape de la zi la zi. Cred ca este o datorie a noastră de a sta în luptă și de a face orice, profesional vorbind, ca să învingem și să păstrăm acest loc care s-a câștigat greu.