Dosarul numit Panama Papers, care vizează o mare schemă de evaziune fiscală, este cea mai amplă scurgere de informații exploatate vreodată de media, titrează The New York Times. Este o anchetă de opt ori mai vastă decât OffshoreLeaks și de 1.500 de ori mai vastă decât Cablegate din cadrul WikiLeaks, crede Le Soir. O incursiune inedită în ‘cutia neagră’ a paradisurilor fiscale, o gaură neagră a finanțelor mondiale, titrează Le Monde. Dezvăluirile din Panama Papers vor cauza, probabil, disconfort Comisiei Europene, mai ales după scandalul anterior, numit LuxLeaks, scrie EUObserver. Informațiile obținute inițial de Sueddeutsche Zeitung acoperă mai multe decenii și arată cum o serie de celebrități, dar și infractori profesioniști sau dictatori din Africa și Orientul Mijlociu s-au folosit de aceeași companie ca și unii demnitari europeni și rudele lor, pentru a-și ascunde banii. În total, 140 de personalități internaționale au recurs la societăți offshore pentru evitarea taxelor. Reacțiile au fost imediate: seism politic în Islanda, lansarea de anchete în Franța, Spania, Austria, Brazilia și Australia, indignare în  Rusia, dezmințiri în cascadă, menționează EUObserver.

EUObserver anunță și deportarea primilor migranți din Grecia în Turcia, potrivit acordului convenit cu UE. Dar incertitudinea persistă, comentează To Vima, de la Atena, despre centrele turce de primire, aflate încă în construcție. Semiluna Roșie pregătește o nouă tabără de refugiați cu o capacitate de 5.000 de persoane, la Manisa, în vest, de altfel prima situată în altă parte decât în sudul și estul Turciei, pentru a face față noilor sosiți, relatează Hurryiet. 32 de refugiați sirieni legali au ajuns la Hanovra, în Germania, devenind primul grup retrimis din Turcia, anunță ABC. Alți 11 refugiați au ajuns în Finlanda, a informat Comisia Europeană, un alt grup urmând a fi redistribuit în Olanda. Ministrul german de Interne a sugerat necesitatea unor acorduri similare și pentru emigranții din nordul Africii, reține EUObserver. În plus, la granița dintre Ungaria și România au început pregătirile pentru construirea gardului de protecție, a informat Magyar Televizio.

Nagorno-Karabah, un conflict înghețat care se încinge periculos, titrează Liberation. Ciocnirile violente dintre forțele Azerbaidjanului și Armeniei pentru regiunea separatistă Nagorno-Karabah au continuat, în ciuda apelurilor internaționale la calm. SUA și Rusia au îndemnat guvernele azer și armean la încetarea luptelor, după înregistrarea a numeroase victime, notează The Wall Street Journal. Ignorarea pe plan internațional a conflictului din Nagorno-Karabah e de vină pentru reluarea ostilităților, acuză publicația Today, de la Baku. Dacă operațiunile militare se amplifică, Armenia ar putea recunoaște independența Nagorno-Karabah, a atenționat președintele Serj Sargsian, în fața ambasadorilor OSCE la Erevan, notează Armenia Now. Actualul conflict ruso-turc nu este străin de escaladarea tensiunilor în regiune, crede Courrier International. Turcia va susține Azerbaidjanul „până la capăt”, opinează La Libre Belgique. Azerbaidjanul își folosește armata ca parte a unei strategii de a forța concesii din partea Armeniei, dar acest demers poate declanșa un conflict mai amplu, pentru care niciuna dintre părți nu este pregătită, apreciază Stratfor. Rușii au două baze în Armenia, dotate cu avioane de vânătoare MiG-29, elicoptere de luptă și mai multe sisteme de apărare aeriană S-300, amintește El Mundo. Cele două baze se află în apropierea Turciei, țară care se simte vizată de rachetele sol-sol Iskander-M, capabile să atingă țările din apropiere, scrie El Mundo.

Semnarea acordului de asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană a avut repercusiuni asupra întregului complex de relații economice ruso-moldovenești, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, după încheierea convorbirilor avute cu omologul său moldovean, Andrei Galbur, la Moscova, anunță Rosbalt. După cum informează Interfax, în timpul consultărilor ruso-moldovenești desfășurate anterior la Chișinău, Republica Moldova și-a reafirmat poziția referitoare la necesitatea retragerii trupelor și armamentului rusesc de pe teritoriul Transnistriei. Moscova sprijină acțiunile de reglementare a conflictului transnistrean în formatul „5 + 2” și se pronunță pentru stabilirea statutului Transnistriei în cadrul unei Moldove „unite, indivizibile și neutre”, a declarat Lavrov, citat de Ria Novosti.