Premierul Recean a discutat cu Vadim Krasnoselski, după revenirea acestuia din Rusia. „Moscova nu i-a oferit nicio soluție...” (Revista presei)
-
17 Ianuarie 09:49
Presa de la Chișinău urmărește în continuare criza energetică provocată de Kremlin în regiunea transnistreană și ce impact poate avea aceasta asupra situației din R. Moldova.
Premierul Recean a discutat cu Vadim Krasnoselski, după revenirea acestuia din Rusia. „Moscova nu i-a oferit nicio soluție...”, titrează Ziarul Național. Premierul Dorin Recean a discutat cu liderul separatist, Vadim Krasnoselski, după revenirea acestuia de la Moscova, unde a solicitat reluarea livrărilor de gaze către stânga Nistrului. Potrivit lui Recean, liderul separatist s-ar fi întors fără nimic, deși s-a lăudat presei transnistrene că livrările de gaze vor fi reluate în curând. „Krasnoselski s-a întors din Rusia cu impresia că Moscova a hotărât problema și i-a oferit o soluție reală pentru gaz, dar Moscova nu i-a oferit o soluție și doar i-a indus administrației neconstituționale din stânga Nistrului ideea și convingerea că autoritățile de la Chișinău blochează livrările de gaze”, a declarat Recean la Pro TV. El a spus că prin această discuție, obiectivul său a fost să tempereze spiritele și să nu permitem escaladarea situației. Avem sarcina să asigurăm pacea. Asta este esențial și noi de acum încolo vom face același lucru", a spus premierul Dorin Recean. El a explicat de ce Krasnoselski nu este arestat atunci când vine la Chișinău și de ce lui Victor Gușan, proprietarul grupului Sheriff din Transnistria, nu-i sunt impuse sancțiuni. „Este în interesul național al R. Moldova să asigurăm pacea și securitatea", a răspuns Recean.
„Afacerea Natural Gaz DC - Tiraspoltransgaz: Transnistria respinge soluția Ucrainei și Moldovei pentru criza energetică, scrie Veridica. Relația dintre Chișinău și Tiraspol a ajuns la un nivel extrem de tensionat. Regimul secesionist a blocat dialogul cu autoritățile constituționale pe fundalul afacerii dintre Natural Gaz DC, proprietate a lui Arcadie Vicol, și distribuitorul transnistrean Tiraspoltransgaz. Chișinăul afirmă că acest contract contravine legislației Republicii Moldova cu privire la gazele naturale și îndeamnă Moscova să respecte acordul semnat în 2021. Cu alte cuvinte, autoritățile moldovenești nu admit livrarea de gaze pe malul stâng al Nistrului peste SA Moldovagaz. Deși varianta livrării gazelor în Transnistria prin intermediul Natural Gaz DC este potrivită pentru Moscova, Tiraspol și pentru Natural Gaz DC, Chișinăul refuză să accepte ca Rusia să asigure cu gaze malul stâng al Nistrului prin alt vehicul decât Moldovagaz și în afara acordului din 2021. Premierul Dorin Recean a subliniat că contractul dintre Natural Gaz DC și Tiraspoltransgaz contravine legislației Republicii Moldova. În astfel de condiții, Chișinăul pare să insiste pe o soluționare a crizei energetice din Transnistria după un scenariu elaborat împreună cu Kievul.
Experții în energetică fac prognoze pesimiste pentru stânga Nistrului: Energia electrică s-ar putea scumpi, scrie TV8. Chiar dacă se vor bucura din nou de gazul rusesc oferit de Rusia drept ajutor umanitar, locuitorii din regiunea transnistreană s-ar putea pomeni în fața unei alte probleme - cea a tarifelor majorate la curent electric. Expertul în energetică Eugen Muravschi estimează că scumpirea nu va fi semnificativă totuși, iar cetățenii se vor vedea nevoiți să o accepte ca atare după mai multe săptămâni în frig și cu deconectări în evantai la energia electrică. Eugen Muravschi a lăsat să se înțeleagă că Guvernul de la Chișinău ar fi trebuit să fie mai dur în negocierile cu regimul de la Tiraspol în contextul crizei energetic scoțând la înaintare condiții economice sau chiar politice în schimbul gazelor naturale. Iar fostul deputat Alexandru Slusari s-a declarat convins că Rusia nu va livra suficient pentru ca malul stâng al Nistrului să poată produce suficientă energie electrică și pentru malul drept. „Asta a fost și miza. Tot scenariul a fost făcut că în Transnistria o să rămână totul pe vechi dar la noi să fie energia electrică scumpă”, a subliniat Alexandru Slusari.
Despre „Gazul umanitar” din capcana rusească, scrie într-o analiză pentru DW jurnalistul Vitalie Călugăreanu. Kremlinul lasă ca suferința în Transnistria să atingă cote maxime după care să reia livrările de gaze, pentru ca „aplauzele” de bucurie ale „transnistrenilor” să se audă până la Chișinău. Mai ales că e an electoral. Parte a planului rusesc de destabilizare a Moldovei este și declarația consilierului prezidențial rus, Nikolai Patrușev, conform căreia „Moldova ar putea înceta să mai existe” dacă nu va fi pro-rusă, scrie autorul. După eșecul electoral al stângii pro-ruse la referendumul pro-UE și alegerile prezidențiale din 2024 din Republica Moldova , retorica Kremlinului în raport cu Chișinăul se aseamănă tot mai mult cu cea a Rusiei față de Ucraina înaintea invaziei din februarie 2022. Săptămâna aceasta, asistentul lui Putin, Nicolai Patrușev, a acuzat autoritățile de la Chișinău de „politică agresivă anti-rusească”, ceea ce, potrivit lui, ar putea conduce la dispariția Moldovei. În acest sens, Patrușev chiar a invocat exemplul Ucrainei. „Aceste afirmații ofensatoare fac parte dintr-o strategie clară de destabilizare a Moldovei și de subminare a viitorului nostru ca națiune", a reacționat fostul ministru moldovean de Externe, Nicu Popescu.
Despre „Parlamentarele și perspectiva revenirii la valorile trădate ale Declarației de Independență” scrie într-un editorial pentru IPN, analistul politic Anatol Țăran. „Influența Rusiei a marcat dramatic securitatea națională a Republicii Moldova. O povară care apăsa tot mai mult Republica Moldova este cea a absenței unui sistem de garanții de securitate în condițiile când Rusia a atacat militar Ucraina vecină. Crearea unui sistem eficient de garanții de securitate, care să protejeze Republica Moldova de amenințările externe, poate fi oferit doar de NATO, subliniază autorul. Anatol Țăranu consideră astăzi Republica Moldova poate să acceadă în Uniunea Europeană prin punerea în practică a două scenarii de strategie. Primul scenariu ține de obținerea calității de membru al UE ca stat independent, iar al doilea scenariu ține de unirea politică a Republicii Moldova cu România și presupune integrarea automată în UE și NATO, deoarece România este deja stat membru al NATO și al Uniunii Europene. În perspectiva alegerilor parlamentare din Republica Moldova din acest an, ambele opțiuni de integrare europeană cu siguranță vor deveni subiecte de dezbatere electorală, cu scopul mobilizării maxime a segmentului pro-european al electoratului moldovenesc. Partide precum PAS ar putea evita subiectul unirii, concentrându-se, mai degrabă, pe integrarea europeană, ca obiectiv prioritar pentru Republica Moldova ca stat suveran. Pe când polul pro-unionist, în stadiu de formare, va susține deschis ideea unirii, prezentând-o ca o soluție radicală și rapidă pentru problemele economice, sociale și de securitate ale Republicii Moldova. O asemenea nuanțare a mesajului electoral adresat alegătorului europenist se prezintă ca cea mai de succes tactică de mobilizare electorală a acestui segment dominant în politicul moldovenesc, care va garanta, în final, rezultatul electoral victorios pentru opțiunea europeană, precum și revenirea la valorile trădate ale Declarației de Independență”, scrie doctorul în istorie, Anatol Țăranu.