”Încep să cred că cei care spun <<este inutil să discutați cu el, pierdeți timpul>> au dreptate”, a declarat Mario Draghi într-un interviu pentru cotidianul Il Corriere della Sera, publicat duminică, conform Deutsche Welle.

”L-am apărat mereu pe (președintele francez Emmanuel) Macron și continui să spun că, în calitate de actual președinte al UE, el are dreptate să încerce toate căile de dialog posibil. Însă eu am impresia că oroarea războiului cu al său carnagiu, cu ceea ce ei le-au făcut copiilor și femeilor, este complet independent de declarații și de apeluri telefonice. Până acum, obiectivul lui (Vladimir) Putin nu a fost căutarea păcii, ci tentativa de a spulbera rezistența ucraineană, de a ocupa țara și de a o preda unui guvern prieten” între Kremlin și puterile străine, a adăugat Draghi.

Prim-ministrul italian a pledat pentru sprijinirea Ucrainei cu arme, chiar dacă sancțiunile occidentale sunt ”esențiale pentru a slăbi agresorul”.

”Trebuie să îi ajutăm direct pe ucraineni și asta facem. A nu face acest lucru ar echivala cu a le spune: predați-vă, acceptați sclavia și supunerea  – un mesaj contrar valorilor noastre europene de solidaritate”, a completat Mario Draghi.

Într-un interviu pentru cotidianul Le Parisian, președintele francez, Emmanuel Macron, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, a vorbit despre un dialog ”ingrat” și ”cinismul la ordinea zilei cu ocazia fiecărei discuții”, cu omologul rus, Vladimir Putin, precizând că a primit ”un refuz explicit” la o operațiune umanitară la Mariupol.

Chiar dacă a folosit un ton mai temperat, premierul italian parte să împărtășească opinia omologului polonez, Mateusz Morawiecki, care l-a criticat pe liderul francez pentru că a încercat să negocieze cu Vladimir Putin, spunând că ”nimeni nu a negociat cu Hitler” și că ”nu este nimic de negociat cu criminalii”. 

Revenind la interviul pentru publicația italiană, Draghi a făcut trimitere la nevoia ca Europa să-și reducă dependența energetică de Rusia, lucru care poate fi atins, în viziunea sa,  prin diversificare ”într-un timp relativ scurt”. 

”Nu mai vrem să depindem de gazul rusesc, pentru că dependența economică nu trebuie să devină subjugare politică. Pentru a face acest lucru, trebuie să diversificăm sursele de energie și să găsim noi furnizori”, a punctat acesta, conform Politico Europe. 

”Europa continuă să finanțeze Rusia prin achiziționarea de petrol și gaze, printre altele, la un preț care nu are nicio legătură cu valorile istorice și costurile de producție”, a completat premierul italian.

În prezent, Italia importă aproximativ 40% din necesarul de gaz din Rusia, țară care furnizează Uniunii Europene aproximativ 45% din gazele naturale. 

În acest context, Roma a semnat la mijlocul lunii aprilie un acord cu Algeria pentru creșterea exporturilor acesteia de gaz către peninsulă. 

Cât privește demersurile de la nivel european, șefii de stat sau de guvern au convenit să reducă treptat dependența de importurile de petrol, gaze și cărbune din Rusia, conform prevederilor Declarației de la Versailles, prin ”achiziționarea, în comun, pe bază voluntară,” a acestor tipuri de energie, precum și a gazului natural lichefiat și hidrogenului.  

Un prim pas în această direcție a fost deja făcut, prin adoptarea celui de-al cincilea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, care prevede, între altele, și un embargo asupra cărbunelui rusesc, dar nu și asupra petrolului sau gazului din Rusia. 

Într-un interviu acordat publicației germane Bild am Sonntag, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat asigurări că noile sancțiuni împotriva Rusiei vor viza cea mai mare bancă a sa, Sberbank,  dar și petrolul rusesc.

Până atunci însă, Uniunea Europeană și Statele Unite au stabilit un acord pentru reducerea dependenței Europei de gazul rusesc, prin care SUA vor majora livrările de gaz natural lichefiat către UE și vor înființa împreună cu Uniunea un grup operativ pentru securitate energetică.