Între timp, autoritățile au recunoscut faptul că au fost admise mai multe erori și nereguli la cheltuirea banilor alocați, iar conducerea Biroului Național de Statistică, instituție responsabilă de acest proces, a fost schimbată de două ori în acest an. Premierul Pavel Filip a făcut astăzi o vizită la BNS pentru a vedea cum sunt procesate datele.

Procesarea datelor și publicarea rezultatelor recensământului au fost tergiversate în mod inadmisibil, a remarcat premierul în cadrul vizitei sale la Biroul de Statistică. Pavel Filip a venit și cu o idee de raționalizare a muncii, prin utilizarea tabletelor la colectarea datelor, etapă care, însă, a fost deja depășită.

„Când a fost gândit tot procesul acesta de recensământ, nu ar fi fost logic, decât să meargă fiecare om, să introducă pe suport de hârtie toate datele astea, să le depozitați, după aceea încă 200 de oameni care introduc aceste date pe parcursul multor luni, după care un soft prelucrează datele și obținem rezultatele? Și atunci când merge recenzorul și introduce datele, le introduce exact în tabletă și el deja, și vine deja în soft și se prelucrează. Și imediat cu încetarea procesului de recensământ, se obțineau și datele”, a declarat Pavel Filip.

Directorul BNS, Vitalie Vâlcov, care înainte de a fi numit în această funcție a fost director adjunct al instituției, a menționat că tabletele ar putea fi utilizate la recensământul din 2021, precum și la un eventual recensământ agricol care ar urma să fie organizat în 2022. Totodată, el a remarcat că procesul de organizare a recensământului a fost gândit greșit din start.

„De acord cu dumneavoastră, dar a fost greșit din start. Inițial ne gândeam prin metoda de scanare, necesita mai puțin timp față de introducere, dar nu s-a reușit elaborarea softului de scanare”, a mărturisit Vitalie Vâlcov.

Vitalie Vâlcov este la conducerea BNS din mai 2016, după ce din această funcție fusese demis Marin Gospodarenco, pentru că nu ar fi efectuat în mod eficient o anchetă privind modul cum au fost gestionați banii alocați pentru organizarea recensământului. Înaintea lui, șefia BNS a fost deținută de Lucia Spoială, care și-a depus demisia în februarie 2016. Aceasta din urmă argumenta tergiversarea procesării și publicării datelor prin lipsa mijloacelor financiare alocate.

În iunie 2016, Procuratura Generală a inițiat o cauză penală pentru delapidarea mijloacelor financiare alocate BNS pentru organizarea recensământului. Un milion și 800 de mii de lei ar fi fost cheltuiți în alte scopuri de către persoane publice din cadrul BMS. Banii ar fi fost folosiți pentru schimbarea ferestrelor, paza interdepartamentală, procurarea utilajului neutilizat și stocat în depozit, reînnoirea bazei tehnice, genți, scanere, aparate de aer condiționat și alte lucruri care nu erau necesare pentru organizare recensământului, se arată într-un comunicat al Procuraturii. De asemenea, a fost favorizată o firmă, cu care au fost încheiate 5 contracte de achiziții publice în valoare totală de 9,2 milioane lei.

De asemenea, BNS a admis anterior că nu toate gospodăriile au fost recenzate, în special, în municipiul Chișinău, unde nu au fost colectate datele de la peste 48 de mii de familii. Până acum au fost procesate 94 la sută dintre chestionare, iar datele finale vor fi făcute publice în martie 2017.

Publicarea datelor recensământului a fost cerută în mai multe rânduri de societatea civilă, mai ales în contextul în care în presă apăruseră inițial date referitoare la etnie și la limba vorbită, despre care BNS a declarat ulterior că nu sunt date veridice. Procuratura Generală a inițiat un dosar penal pe această cauză.