Premierul fără studii sare în apărarea comuniștilor de la Bălți, titrează Timpul. Atât timp cât se respectă legislația, oamenii pot să facă ce vor”, astfel a comentat prim-ministrul Gaburici, votat de Voronin, intenția unor membri PCRM din Bălți de a organiza, la 1 noiembrie 2015, un referendum consultativ privind autonomia locală a municipiului.

Cancelaria de Stat, SIS și PG, invitate să examineze LEGALITATEA deciziei de a organiza un REFERENDUM la Bălți, titrează Ziarul Național. Decizia consilierilor de la Bălți de a organiza un referendum privind autonomia locală este „ilegală” a declarat președintele Parlamentului, Andrian Candu, citat de Ziarul Național. El a anunțat că a solicitat Cancelariei de Stat, Serviciului de Informații și Securitate și Procuraturii Generale „să intervină categoric” pentru a apăra interesele Republicii Moldova. Și deputatul liberal-democrat Valeriu Streleț afirmă că această decizie a consilierilor de la Bălți „poartă un caracter provocator”.

Adevărul relevă că din 2009 până în prezent, în Republica Moldova au avut cinci referendumuri locale. Deși toate aveau ca subiect revocarea primarului localității, rezultatele acestora arată că moldovenii nu sunt interesați de astfel de evenimente, concluzionează publicația. Adevărul mai amintește că teritoriul UTA Găgăuzia s-a mărit în urma unui referendum local, în 1995, în baza Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, nefiind pus în aplicare articolul 4 al Legii cu privire la referendum, care stipula că nu poate fi supus votului divizarea teritorial-administrativă. Acest referendum s-a desfășurat în localitățile în care cetățenii de etnie găgăuză constituiau peste 50% din populație. În baza rezultatelor acelui referendum, în UTA Găgăuzia au fost incluse orașele Comrat, Ceadîr-Lunga, Vulcănești și 26 de sate.

Codul Audiovizualului, între lupta cu propaganda și monopol – alt titlu din Adevărul. Publicația se referă la proiectele de lege privind modificările din Codul Audiovizualului, dezbătute și de Parlament și de societatea civilă. Potrivit ziarului Adevărul, reprezentanții mass-media au declarat că proiectul de lege propus de liberali se referă strict la subiectul protejării de propaganda externă, în timp ce cel al democraților este unul îndreptat împotriva televiziunilor independente care se întrețin din mijloace proprii, în special din publicitate. Reprezentanții instituțiilor cred că prin proiectul democraților și liberal-democraților se încearcă monopolizarea spațiului mediatic din Republica Moldova sub paravanul protejării față de propaganda rusă.