Predicții 2022: În anul 2022, Republica Moldova va trebui să ia niște decizii importante, chiar decisive, în domeniul politicilor sale teritoriale

  • 05 Februarie 09:52
Predicții 2022: În anul 2022, Republica Moldova va trebui să ia niște decizii importante, chiar decisive, în domeniul politicilor sale teritoriale

În anul 2022, Republica Moldova va trebui să ia niște decizii importante, chiar decisive, în domeniul politicilor sale teritoriale. Actuala structură teritorială este dezechilibrată, nu ajută la creșterea eficienței în administrație și stagnează dezvoltarea regională. A spus-o Valentina Casian, primar al municipiului Strășeni, pentru publicația „Predicții 2022”, realizată de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”.

În anul 2022, Republica Moldova va trebui să ia niște decizii importante, chiar decisive în domeniul politicilor sale teritoriale. Indiscutabil, aceste decizii țin de continuarea procesului de descentralizare efectivă a puterii în stat, consolidarea și promovarea autonomiei și democrației locale ca valori europene de bază, creșterea calității serviciilor, într-un context politic în care păstrarea raioanelor de tip sovietic nu mai este opțiune nici pentru cetățeni, nici pentru guvernanța europeanăActuala structură teritorială este dezechilibrată, nu ajută la creșterea eficienței în administrație și stagnează dezvoltarea regională.

Deși pare simplu la prima vedere, optimizarea organizării teritoriale ar putea da peste piedici neprevăzute, de natură politică și legată de implementarea deciziei politice. Din păcate, de mai mulți ani, guvernul central se face că proiectează modele de reformă administrativ-teritorială, dar mai mult prin birouri și coridoare ale puterii, păstrând o distanță rece de orice fel de consultări publice, ceea ce alimentează suspiciuni, interpretări și, evident, îngrijorări naturale. Îngrijorările noastre este că această manieră de a menține un subiect atât de important în termini strict birocratici va crea frustrări și piedici, în ciuda meritelor evidente ale proiectului de reformă.

Sunt puțini adepți ai păstrării raioanelor chiar și printre cei mai clientelari susținători, dar lipsa de transparență și caracterul selectiv al actorilor consultați naște îndoieli. Ca primar de oraș, consider că Republica Moldova trebuie să valorifice mult mai bine rolul orașelor în dezvoltarea economică, socială, culturală și regională. Anume orașele sunt poluri naturale de creștere, exercitând o influență organică asupra schimburilor comerciale, creșterii bunăstării cetățenilor și competitivității inter-regionale. Dar, pentru ca guvernanța locală să funcționeze eficient, acestea trebuie să se conducă de norme legale prietenoase, iar competențele și resursele acestora să fie armonizate în conformitate cu principiul subsidiarității. În Republica Moldova, lucrurile stau pe dos, iar dacă vorbim de veniturile alocate prin taxele locale autorităților de I nivel, inclusiv orașelor, atunci constatăm că există o povară uriașă pusă pe umerii primarilor și consiliilor locale, bani puțini ori dați pe criterii partizane, iar responsabilități administrative, cât mai multe, și cât mai vagi, astfel încât autoritățile centrale să aibă mai tot timpul motive de a bloca activitățile acestor autorități alese de cetățeni prin alegeri libere.

În anul 2022 ar trebui să existe niște pași curajoși, imposibil de evitat, în vederea întăririi bazei fiscale la nivel local din simplul motiv că în 2023, an electoral pentru autoritățile locale, orice reforme făcute pe ultimii metri vor fi, fără îndoială, infuzate de populismul electoral. Constatăm anumite progrese pe domeniul autonomiei financiare, cu începere din anul 2019, dar și în 2021; acestea se referă la alocarea a 100% din IPF autorităților locale de I nivel în anul 2019 (pentru orașe – 50 %), repartizarea resurselor fondului rutier (pentru anul 2022 – 100%), însă aceste mici rezultate au purtat un caracter limitat, izolat, sporadic, fără a întrema pe deplin sistemul actual al finanțelor publice locale.

Mai multe promisiuni vehiculate de concurenții electorali la ultimele alegeri (2021) au rămas nerealizate, printre acestea se înscrie și promisiunea de a defalca o cotă parte din IPJ (impozitul pe venitul persoanelor juridice) către bugetele locale. Este prematur să vorbim în anul 2022 despre o dezvoltare comunitară liberă pentru că cele mai multe dintre orașele Republicii Moldova nu au acces la finanțări autonome, nici la bănci, nici la partenerii pentru dezvoltare dispuși să le ofere. Notăm în acest context că, nivelul încrederii în autoritățile locale este puternic corelat de indicatorul satisfacției cetățeanului de calitatea serviciilor publice, asta înseamnă că și încrederea, de regulă înaltă, în autoritățile locale (al 2 după biserică) se erodează constant, fără reformele de care avem nevoie[i].

Există, în opinia mea, premise pentru a avansa pe majoritatea direcțiilor prioritare pentru descentralizarea puterii în stat, dar nu se știe dacă în circumstanțele unei serii de crize concomitente, actuala guvernare poate guverna în mod efectiv aceste priorități, printre care aș plasa următoarele:

  • Prioritizarea reformei administrației publice și descentralizării;
  • Crearea unui cadru instituțional adecvat la nivel de Parlament și Guvern, în vederea asigurării implementării corespunzătoare a reformelor din domeniul descentralizării;
  • Eficientizarea structurii administrativ-teritoriale, deciderea asupra unei soluții raționale și acceptabile politic;
  • Asigurarea implicării reale și efective a autorităților locale în procesul decizional național, prin instituționalizarea unui mecanism  efectiv de dialog permanent între autoritățile centrale și CALM;
  • Elaborarea unei Foi de parcurs, a politicilor generice și instrumentelor pentru implementarea e-democrației / e-administrației publice.
  • Identificarea și promovarea specializării inteligente ale regiunilor / municipiilor în scopul promovării și susținerii competitivității și creșterii economice, concentrarea resurselor către zonele cu cel mai mare potențial de creștere, care ulterior vor difuza dezvoltarea asupra zonelor proxime, cât și revitalizarea economică și socială a orașelor mici.

Descentralizarea, autonomia locală și dezvoltarea serviciilor publice locale pentru a fi cât mai accesibile pentru cetățeni trebuie să devină deziderate ale Republicii Moldova. Implementarea soluțiilor de e-Guvernare în acest sens pot oferi un impuls nou domeniului de servicii publice și guvernare locală, oferind cetățenilor posibilitatea de a-și valorifica drepturile și a accesa serviciile publice mult mai ușor, eficient și ieftin. Totodată, guvernarea electronică este văzută drept abordare pentru creșterea încrederii dintre guverne și cetățeni, permițând implicarea cetățenilor în procesele de politici publice și promovând un guvern deschis și responsabil.

Numeroase aspecte ale schimbărilor realizate în administrație pe acest domeniu rămân încă fragile și fragmentate. Sustenabilitatea a fost adesea compromisă de lipsa liderismului în domeniu, voință politică, birocrație, rezistență, lipsa de instrumente. Este resimțită absența unei conduceri de nivel superior profesioniste, imparțiale, care să îndrume procesul de modernizare, dezvoltare a potențialului uman, de schimbare a culturii administrative, pentru o administrare eficientă. Este necesară punerea în aplicare a unor strategii eficace de atragere a persoanelor competente, de asigurare a transferului de cunoștințe, de oferire a unor posibilități de dezvoltare a personalului din instituțiile publice și de modernizare a actului de guvernare în întregime, în care mediul digital va avea un rol important.

Dezvoltarea echilibrată în regiuni cu integrarea principiilor de competitivitate teritorialăLa moment Republica Moldova continuă să fie dominată de avansarea modelului monopolar de dezvoltare, caracterizat de concentrarea disproporționată a resurselor și bunăstării în municipiul Chișinău, pe fundalul marginalizării crescânde a regiunilor periferice. În prezent, Produsul Regional Brut/locuitor în municipiul Chișinău este de 5 ori mai mare decât în regiuni, fapt ce atrage după sine afectarea indicatorilor medii de calitate a vieții cetățenilor, creând premise pentru perpetuarea migrației externe și interne. Cele 6 municipii cu potențial de a deveni poli regionali nu corespund criteriilor minime definite de lege, care ar funcționa ca poli de creștere regională. Se atestă decalaje sesizabile de finanțare / internă și externă/ pentru localități, cât și decalajul enorm dintre resursele mobilizate și necesitățile reale ale comunităților cu cel mai mare potențial de creștere.

Anul 2022 va sta sub semnul  multiplelor  tensiuni în societate. Lipsa de viziune strategică asupra unui plan de reforme, discrepanța dintre Programul de guvernare și Planul de acțiuni al Guvernului pe partea de descentralizare și autonomie locală, confuzia totală pe domeniul reformei administrației publice, reformei administrativ–teritoriale, erorile comise la elaborarea Politicii bugetar-fiscale, deprofesionalizarea accentuată a serviciului public, lipsa unei conlucrări cu administrațiile locale, a unei tendințe de dezvoltare a comunicări instituționale cu autoritățile locale, în pofida tuturor Recomandărilor CALR al CoE, explicațiile confuze ale guvernului la mai multe subiecte ce vizează autoritățile locale, vulnerabilitățile interne majore, - sunt exemple concrete, acțiuni ce vor avea efecte negative asupra livrabilelor guvernării în anul 2022.

Remanierile  în instituțiile centrale  vor afecta în continuare implementarea proiectelor majore,  acestea sunt privite de către autoritățile locale și cetățeni ca un moft și nu o necesitate în condițiile unora care sunt la distanță de ani-lumină de a înțelege unde au nimerit, iar partenerii externi se vor confrunta cu un rezultat incert. Se va crea o incertitudine în oferirea granturilor și finanțărilor externe. În situația când rezultatul celor declarate nu este unul palpabil pentru cetățeni, autorități locale, acestea vor da dovadă de nerăbdare, iar încredere în actuala guvernare centrală se va reduce semnificativ.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Matinal cu Victoria Cușnir și Sergiu Scânteian
Meteo Chișinău
13,29
Ceață
Umiditate:99 %
Vint:1,54 m/s
Thu
20
Fri
21
Sat
23
Sun
19
Mon
15
Arhivă Radio Chișinău