Dumitru Apetri a menționat că în publicistica sa, poetul a criticat vehement stăpânirile străine, care dominau o mare parte a teritoriilor românești. Cercetătorul consideră că din această cauză publicistica lui Eminescu este adesea ignorată, în comparație cu poeziile sale celebre: „A criticat vehement stăpânitorii străini. Imperiul Otoman, Imperiul Austro-Ungar și Imperiul Rus au fost aspru criticate de Eminescu. De ce publicistica lui s-a aflat și se mai află încă sub șapte lăcăți? Nu i s-a dat și nu i se dă circulație liberă. Într-un articol al său, intitulat „Eminescu și străinii”, președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, spune  că astfel de critică a celor cu dorințe de a ocupa teritorii străine este prezentă nu numai în publicistica eminesciană. O critică aspră  împotriva dominațiilor străine au făcut-o și mulți alți scriitori - e vorba de Petefi, clasic al literaturii ungare, care a scris împotriva nemților. Poeți de seamă germani au  înfierat imperiul austro-ungar, atunci când acesta a năvălit asupra Germaniei. Este un lucru firesc și natural ca Eminescu să se pronunțe și el împotriva imperiului Rus, care a cucerit o bună parte a teritoriului românesc. Eminescu avea o conștiință foarte înaltă când zice: De la Nistru pân la Tisa, tot românul plânsu-mi-s-a… Deci de la Nistru! El avea conștiința că aici e suflare românească, că acesta e teritoriu românesc și că aici nu trebuie să fie stăpâniri străine”, a menționat cercetătorul.

Referindu-se la culegerea Fragmentarium, Dumitru Apetri a menționat aportul  eminescologului român Dumitru Vatamaniuc, „care o bună parte din viața lui s-a ocupat de studierea manuscriselor lui Eminescu”. Savantul român afirmă că poetul, în opera sa, a anticipat unele descoperiri științifice ale secolului XX, un exemplu fiind poezia „La steaua”.

Dumitru Apetri a mai vorbit despre Mihai Eminescu ca poet venerat în Ucraina, tradus de mai mulți interpreți în această limbă, alături de alte peste 80 de limbi ale lumii. Savantul și-a prezentat lucrările dedicate poetului: „Eminescu sporind a lumii taină” și „Marii clasici ai literaturii române. Vocația universalității”.

Scriitorul și jurnalistul Dumitru Mircea, redactor șef al revistei „Roua Stelară” a relatat despre momentul cunoștinței tânărului poet Mihai Eminescu cu istoricul Aron Desunșianu,  un coleg al fratelui mai mare al poetului, Matei, care a influiențat asupra pasiunii lui Eminescu pentru istorie. Eminescu a devenit ulterior un bun cunoscător al istoriei, având  cunoștințe profunde despre Dacia și legătura sa cu neamul românesc. Desunșianu, citind poeziile lui Eminescu, intuindu-le valoarea, n-a mai scris versuri, a menționat Dumitru Mircea. Scriitorul a relatat celor prezenți despre scenariul unui film de lung metraj despre Mihai Eminescu, pe care l-a scris, ce își așteaptă regizorul.

Scriitorul Dumitru Maxim de la biblioteca „Onisifor Ghibu”, a menționat că Mihai Eminescu a fost marginalizat de elitele românești de atunci din cauza atitudinii sale critice față de regimul habsburgic și față de fenomenele sociale care erau percepute ca fiind împotriva națiunii române. Scriitorul a menționat că adevărata cinstire a memoriei poetului neamului, Mihai Eminescu, constă în cunoașterea operei sale și a limbii române, îndemnându-i pe tineri să aibă curajul de a o vorbi cu demnitate.

La masa rotundă, cu genericul „Mihai Eminescu - poet și gânditor de geniu”, au mai participat scriitorii Ion Iachim, Ana Onică, jurnalistul și muzicianul Marcel Gherman, profesorii Olga Covalciuc și Ion Guțu, de la Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”, Maria Ciobanu, de la IPLT „Tudor Vladimirescu”, bibliotecari, cititori.

În încheiere cei prezenți au adresat un îndemn cititorilor, mai cu seamă celor tineri, să studieze opera lui Eminescu, publicistica sa, pentru a se îmbogăți din marele tezaur al intelectului și spiritului românesc.